Viața mea e cu multe condimente. Încă mai pun scutec unui copil noaptea, în timp ce al doilea se pregătește furtunos de adolescență. Câteodată, dacă mă întrebați, nu știu în ce zi sunt. Ce vreți, după o vârstă se face switchul mai greu. Dar ăsta e prețul pe care e nevoie să îl plătești dacă la 20 de ani te plimbi și ești interesat doar de carieră. 🙂 Nu vreau să dau sfaturi, dar dacă ar fi să o mai iau o dată de la capăt, tot pe ele le-aș face, doar că până în 30 de ani. Cred că unele lucruri ar fi infinit mai simple, doar pentru că celulele mele ar fi mai tinere, răbdarea mai neîncercată, energia mai vie și, în general, disponibilitatea mai multă.
Azi toate lucrurile se petrec mai repede. Nu știu dacă ați observat, dar în vremurile astea, e suficient ca un copil să facă ceva mai repede, că gata. S-a dus totul. Prin contagiune, o întreagă generație poartă tocuri mai devreme, se machiază din fașă ori are mobil mai scump decât tată-său care lucrează la multinațională. Dacă la primul copil îmi închipuiam ca e suficient ca eu să îmi fac treaba mea de mamă, de la educație la alimentație, mi-am dat seama curând că lucrurile nu sunt deloc așa. E fain că ne facem vise în concediul de creștere copil, că după ce pleacă la bonă ori la mamaie s-a terminat povestea eco&bio de la mâncare la emoții. Iar de la grădiniță încolo îți dai seama repede că pe măsură ce trec zilele o mare parte din valorile tale sar în aer. De fapt, ți le aruncă o întreagă comunitate de părinți care se iau la întrecere care să îl maturizeze mai repede pe puștiul lui.
Deși jurai până ieri că nu o să îi dai copilului mesagerie instant, merge la școală și trebuie să intre în grup. Deci nu numai că îi dai telefon, ca să nu fie exclus de către gașcă, dar îți calci peste inimă și îi pui și mesageria. După care îi pui control parental pe telefon, după 1 oră nu mai poate intra pe canalele lui, dar intră pe youtube-ul colegilor, la liber. Unde, by the way sunt reclame la videochat, direct și fără nicio restricție. Sper că ați observat.
Despre cadouri am avut intenția să povestesc azi și m-am pornit pe toată povestea asta despre părinți și cum alegerile și permisivitatea unora ne influențează pe toți. Iar să interzicem unele lucruri e fără de folos, din mai multe motive: unul că nu poți sta mereu după copil, shadow. Altul că până nu îi arăți, vorbești și nu se convinge singur de niște lucruri, nu te poți încrede că nu va face acel ceva. Și e muncă grea aici, care poate eșua ușor, la influența mediului.
Din fericire, la noi nu există obsesia pentru haine, trenduri și altele din zona asta păguboasă a cumpărăturilor fără număr. Poate și pentru că are, tot primește (avem mulți prieteni) și are și ea, ca și mine, un stil destul de simplu și fără zorzoane. Mai mult, nici nu se dă în vânt după bijuterii de niciun fel. Soră-sa e coțofană, ea în afară de cerceii de la tăică-su, nu poartă nimic. Deci ce cadou să îi faci, când are de toate și nici nu e pasionată de cele de mai sus? Clar, m-am gândit la o experiență pentru acest cadou de 11 ani. Și cum tot încercasem și am trecut prin toate tipurile de petreceri si cadouri până în prezent, am zis că de data asta îi voi face cadou ceva un pic mai sus de vârsta ei. Așa, ca să văd cum primește și ce feedback are.
I-am luat un curs de automachiaj, cadou de 11 ani. La care am mers împreună, desigur. Când a auzit, a fost foarte încântată! Normal, i s-a părut cool și a apreciat faptul că m-am gândit într-acolo. De câțiva ani are în cercul ei fetițe care se machiază, fie că merg la spectacole (la balet, de exemplu), fie că pur și simplu le place și nu au vreo opreliște în acest sens. Am tot avut discuții pe temă, i-am povestit că e important ca tenul să fie curat și că femeile se machiază mai mult ca să ascundă imperfecțiuni ale tenului și să accentueze zone palide ale feței sau buzele. Am vorbit despre cum hrănim tenul din interior, cu apă, odihnă și mâncare de calitate și cât de mult îmbătrânește tenul de la zahăr și de la soare în exces. M-am bucurat că a înțeles și nu a mai insistat. Am lăsat însă de vreun an de la mine un gloss bej, inofensiv, pentru ocazii speciale. 🙂
Cursul de automachiaj a fost ținut de Ioana Dumitrache, care e blogger de beauty și certificată ca make up artist. S-a ținut în format restrâns, într-un hub din centru, într-o duminică dimineața. Am petrecut ca fetele, am fost întâi la cafea și ciocolată caldă, ne-am luat un sendviș și apoi am stat 3 ore în compania unor doamne drăguțe. Îmi pare rău că am stricat media de vârstă din grup. 🙂 Dar a echilibrat-o Teo, din toate punctele de vedere. A fost admirată pentru ten, pentru luminozitatea și curățenia lui, pentru ochi, pentru istețime. A plecat de acolo atât de încântată, de parcă i-aș fi luat o mașină.
Cu ce a plecat de la cursul cadou de 11 ani? Cu ideea de demachiere și hidratare, cu ideea de protecție solară și de folosire zilnică a cremei hidratante de față. Altminteri, toți pașii pe care i-am urmat împreună cu trainerul, de la fond de la ten la fixare și ulterior la ”desenarea” feței, au cam debusolat-o. A fost prea mult pentru ea. La un moment dat a decis că vrea să se demachieze, că arată ca o doamnă, în timp ce ea e un copil. După ce s-a căinat că o mănâncă fața de la farduri, a promis solemn că în afară de gloss, momentan, nu vrea să mai audă de nimic. ”Și, totuși, a fost o experiență”, a completat la final.
Obiectiv atins, mai mult decât mi-aș fi imaginat. Am câștigat mai mult decât aș fi făcut-o dată îi interziceam ideea de farduri și machiaj. Și am senzația că e pe termen lung. Deci mă felicit pentru această idee grozavă de cadou pe care i l-am făcut la 11 ani copilului meu cel mare!
În ceea ce mă privește, mi-am dat seama că nu știu să mă machiez și că un lucru de bază pentru femei, alegerea fondului de ten, a fost pentru mine un mister până acum. Și că am umblat cu o mască pe față mere. 🙂
Anul acesta voi scrie mai mult pe teme de beauty, pentru adolescente și pentru noi, am primit feedback că e un subiect de interes pentru voi. Așa că urmăriți blogul, vor fi teme interesante!
