Serotonina – intre mit si realitate

Atatea lucruri am auzit despre serotonina, incat nu mai stiam nici eu ce sa cred. Mai ales despre cum sunt oamenii trimisi sa isi dozeze nivelul de serotonina sau despre recomandari legate de cum putem creste nivelul acesteia consumand anumite alimente. De altfel, in zilele noastre este foarte usor sa te inseli in opinii medicale, daca nu iti alegi cu atentie sursele de informare. Asa ca nu am mai stat pe ganduri si am mers direct la sursa cea mai de incredere pentru mine – medicul endocrinolog. Dr. Loredana Parlog – medic primar endocrinolog, care ma urmareste pe mine de cativa ani buni si cu care am avut mereu o comunicare deschisa si pe intelesul meu, un pacient ca noi toti poate – dornic de informatie, sa stiu ce mi se intampla daca nu iau medicamente, sa stiu ce mi se intampla daca iau, cum pot evolua lucrurile in timp si tot asa. Dr. Parlog a fost generoasa si ne-a explicat, plecand de la stiintific la exemple concrete si demontand cateva mituri care pluteau de ceva vreme asupra serotoninei. In orice caz, din nou, inca o specialitate medicala confirma faptul ca miscarea, expunerea la razele soarelui si o raportare pozitiva la lucruri in viata ne vor ajuta de fapt la cresterea nivelului de serotonina (si nu numai)! Dar sa nu anticipez prea mult din materialul medicului, caruia ii multumesc mult pentru colaborare. Sa ne fie de folos!

”Serotonina este o substanta sintetizata din aminoacidul triptofan.

Ea este produsa preponderent (90%) la nivelul tubului digestiv de celule endocrine speciale (celule enterocromafine –Kulchitschy) ca raspuns la diferiti stimuli (fiziologici, normali – distensia mecanica a tubului digestiv prin alimente, glucoza si grasimile din alimentele ingerate, sau patologici, anormali – de exemplu toxine bacteriene, distrugerea celulelor intestinale, ocluzie sau anumite medicamente).

Eliberarea serotoninei la nivelul intestinului duce la stimularea motilitatii acestuia si cresterea secretiei de lichide in tubul digestiv. Daca alimentele ajunse la nivelul intestinului contin factori iritanti se va secreta o cantitate mai mare de serotonina care va provoca diaree secretorie (prin accelerarea miscarilor intestinale si a secretiei de fluide) si senzatie de voma si varsaturi. Acestea (diarea, greata, varsaturile) reprezinta mecanisme prin care organismul se protejeaza, indepartand substantele nocive din tubul digestiv.

O mica parte din serotonina secretata in tubul digestiv va trece si in sange si va fi stocata in trombocite (celule din sange care sunt responsabile de formarea cheagurilor de sange). Serotonina din trombocite participa la oprirea sangerarilor avand un efect vasoconstrictor (anecdotic – practic acesta a fost primul efect descoperit al serotoninei – de aici si denumirea sa – ser, pentru ca provenea din sange/ser si tonina, pentru ca determina cresterea tonusului vascular).

Principalele efecte ale serotoninei sunt cele de la nivelul creierului. Aproape toti neuronii sunt influentati direct sau indirect de serotonina asa incat aceasta este implicata in reglarea dispozitiei, dorintei sexuale, apetitului, somnului, memoriei, procesului de invatare, de reglare a temperaturii corpului si in comportamentele de socializare.

S-a observat ca o cantitate scazuta de serotonina la nivelul creierului se poate asocia cu cresterea agresivitatii, iritabilitatii, impulsivitatii, precum si cu tulburari de somn, pofta de mancare ridicata (in special pentru dulciuri), insomnie, depresie, tulburare obsesiv-compulsiva, anxietate, panica. De asemenea, un nivel scazut de serotonina se poate asocia cu risc mai mare de a dezvolta dependenta.

Este foarte important de mentionat faptul ca serotonina din sange nu trece bariera hematoencefalica (o structura care protejeaza creierul).  Deci cantitatea de serotonina din creier nu este influentata de nivelul din sange al serotoninei, ci de productia locala de la nivelul neuronilor serotoninergici (adica producatori de serotonina). Dozarea nivelului de serotonina din sange nu ne ofera nicio indicatie legata de un eventual deficit de serotonina la nivelul creierului si la ora actuala nu exista modalitati prin care sa putem masura nivelul de serotonina in mod direct la nivelul creierului. Deci daca sunteti trimis sa dozati nivelul de serotonina din sange pentru diagnosticarea unei depresii sau tulburari anxioase, parerea mea este sa folositi banii respectivi sa mergeti o luna la sala sau sa luati un bilet la un concert.

In plus cel mai probabil nu deficitul de serotonina induce depresia ci depresia determina o productie scazuta serotonina. Adica, daca o sa va complaceti in ganduri si atitudini negative o sa antrenati creierul sa produca mai putina serotonina.

Ca sa intelegeti mai bine, voi descrie pe scurt un experiment pe animale care ilustreaza acest concept: intr-un grup de maimute s-a vazut ca masculul dominant avea cantitate de serotonina dubla in creier fata de ceilalti masculi. Dupa indepartarea lui din grup un alt mascul, dintre cei ramasi, a ocupat pozitia de lider. La ceva timp, nivelul de serotonina din creierul noului mascul dominant a crescut, devenind dublu fata de cel de la ceilalti masculi. Practic ocuparea functiei de lider a dus la modificari la nivelul creierului si la o crestere a serotoninei.

Au fost dezvoltate medicamente care modifica nivelul de serotonina. In prezent aceste medicatii se folosesc pentru:

• combaterea senzatiei de greata si a varsaturilor,
• tratarea migrenelor,
• ca antidepresive, anxiolitice.

Excesul de serotonina la nivelul creierului nu poate sa apara decat in mod artificial prin medicamente sau droguri. Simptomele care apar, reunite sub denumirea de sindrom serotoninergic, constau in:

• tulburari cognitive: neliniste, confuzie, durere de cap, insomnie, halucinatii, coma,
• efecte la nivelul sistemului autonom: greata, diaree, transpiratii, frisoane, febra, batai rapide ale inimii
• efecte somatice: reflexe exagerate, crampe musculare, tremor

In cazurile severe acest sindrom poate duce chiar la deces.

Desi efectele serotoninei sunt multiple (pe langa cele bine stabilite pe care le-am mentionat se discuta de rolul ei in osteoporoza, in stimularea regenerarii celulelor, in productia de lapte sau in sindromul mortii subite la copil) dozarea nivelului de serotonina din sange nu are utilitate practica si nu are in prezent decat o singura indicatie: diagnosticul  sindromului carcinoid.

Mai tineti minte celulele enterocromafine de care va spuneam la inceputul articolului? Ei bine daca avem o tumora cu punct de plecare in aceste celule (tumora carcinoida), vom avea o secretie excesiva de serotonina. De obicei, nivelele de serotonina din sange cresc in stadii avansate, atunci cand exista metastaze hepatice si nu intr-o faza precoce a cancerului. Din punct de vedere clinic sindrom carcinoid consta in – inrosire brusca la nivelul fetei si trunchiului –flush (fara motiv sau dupa efort, la stres, dupa consumul de alcool), diaree, dureri abdominale, balonare, respiratie suieratoare, palpitatii.

Nu pot incheia aceasta scurta trecere in revista  a serotoninei ocolind subiectul cel mai in voga: recomandarile pentru cresterea in mod natural a cantitatii de serotonina. Tin insa sa va avertizez de la inceput ca toate acestea sunt pur speculative.

Alimentele care contin serotonina (banane, ananas, prune, kiwi, pepene galben, nuci, cacao, rosii, avocado, vinete) nu pot modifica nivelul de serotonina acolo unde ne intereseaza – adica la nivel cerebral (pentru cine a sarit direct la paragraful acesta reiau explicatia- serotonina din sange nu poate patrunde la nivelul creierului, acesta trebuie sa isi sintetizeze local serotonina).

Atunci sa incercam cu alimente care contin triptofan (aminoacidul din care se formeaza serotonina) – carne, produse lactate, ou, fasole, rosii, cartofi, nuci, banane, smochine (dupa cum au remarcat probabil aceeia dintre dumneavoastra cu un simt de observatie mai dezvoltat sau care nu au adormit citind articolul – cam orice aliment contine triptofan). Da, dar…stati ca nu-i asa simplu – exista si intre aminoacizi o competitie pentru a patrunde la nivel cerebral. Solutia ar fi sa consumati suplimente alimentare care contin doar triptofan sau sa combinati alimentele care contin triptofan cu alimente care contin carbohidrati (acestia stimuleaza secretia de insulina – care va prelua ceilalti aminoacizi din sange oferind astfel un avantaj triptofanului care ramane singur in cursa spre creier). Ramane de vazut in ce masura surplusul de serotonina va va proteja de depresia indusa de kilogramele castigate din carbohidrati.

Expunerea la lumina, exercitiul fizic, schimbarea modului in care ganditi (fie prin psihoterapie, fie prin efort personal) pot reprezenta cai eficiente de crestere a nivelului  de serotonina. Problema cu acestea este ca necesita disciplina, care din pacate este o calitate rara in ziua de azi, asa ca majoritatea o sa continuam sa ne complacem intr-un mod de viata nefericit, dar familiar, dand vina pe serotonina scazuta pentru toate problemele noastre.

Cu speranta ca nu v-am redus prea mult nivelul de serotonina de la nivel cerebral cu acest articol inchei si va astept cu intrebari, nelamuriri si reclamatii.”

Dr Parlog Loredana – medic primar endocrinolog Medlife Favorit

Sursa foto: Arhiva personala dr. Parlog

Va astept pe blog la categoria SANATATE SI WELLBEING!