Dr. Corina Neamțu este medicul care a descoperit-o pe prima mea fetiță. E vocea pe care o aud și astăzi, spunându-mi: ”Florina, dar tu știai că ești însărcinată, da?”. Nu, nu știam. Făceam niște analize și o ecografie, să mai aflu din problemele hormonale. Îmi luasem gândul de la bebe, după niște investigații care îmi spuneau că ori intru pe tratamente ori aștept un miracol. Aveam cam 2-3 săptămâni de sarcină și tocmai decisesem, împreună cu soțul, că nu voi face tratamente de stimulare. Dacă nu fusesem aleși de niciun bebe, ne era clar că nu avea rost să forțăm mâna Bunuțului. Și minunea se întâmplase, iar dr. Neamțu, medic primar endocrinolog, a fost prima care a văzut-o pe Bobiță și apoi i-a auzit inima. La a 2-a fetiță, tot dânsa a confirmat sarcina. Nu mă mai luase prin suprindere, căci tocmai făcusem un teanc de teste. Cum e să ți se spună de către ginecologi că mai bine îți iei gândul de la copii, iar după 12 ani să ai 2? 🙂
Astăzi însă am vrut să aflu de la dr. Neamțu mai multe lucruri despre dereglările hormonale, mai ales la femei. Dezechilibrele hormonale sunt, din păcate, ignorate sau luate în considerare abia la vârsta menopauzei. Sindromul premenstrual, de pildă, e unul dintre cele mai ignorate și care, ar putea fi ameliorat, dacă nu am pleca de la ideea că așa trebuie să fie și că e normal.
Oboseala excesivă, durerile de cap, infertilitatea, insomniile, depresiile, sindromul ovarelor polichistice și multe altele sunt rezultate ale dezechilibrelor hormonale, apărute de cele mai multe ori din cauza unui stil de viață total nesănătos. Pe de altă parte, dacă hormonii noștri sunt în echilibru, vom dormi bine, vom avea energie, o stare psihică bună, libido ok, iar sistemul nostru imunitar, reproducător, neuro-cognitiv și cel digestiv nu vor avea probleme.
M-am bucurat să aflu din interviul cu dr. Neamțu că stilul de viață este important pentru starea de sănătate a femeii, mai ales când vorbim despre hormoni și problemele hormonale. Vă redau mai jos interviul integral, care sper să vă răspundă și vouă la întrebări.
1. Din experiența dvs. de lucru cu mii de femei, care sunt motivele care mai importante pentru care apar problemele hormonale la femei? Cât este despre stil de viață, ce procent are legătură cu predispoziția genetică și ce alți factori mai sunt implicați?
În general, un procent mare de paciente vin în cabinetele medicilor endocrinologi pentru că suspectează că au probleme hormonale. Simptomatologia lor variază de la senzația de”nod în gât” pe care o consideră semn de disfuncție tiroidiană, variație în greutate în sensul creșterii progresive sau pentru apariția unor tulburări de ciclu menstrual. Aceste simtome nu au, în cele mai multe cazuri, origine endocrină, ci sunt secundare stresului și unui stil de viață dezechilibrat. Factorii genetici sunt și ei implicați în: obezitatea familială și consecințele ei (diabet zaharat, patologie cardio-vasculară), în patologia tiroidiană de tip autoimun (tiroidita autoimună cu formele ei). Se poate spune că atât genetica, cât și stilul de viață sunt la fel de importante în declanșarea patologiei endocrine.
2. Este adevărat că stresul este unul dintre cel mai importanți factori dintre toți cei responsabili cu problemele hormonale? Și că stresul modifică funcția suprarenală și hipofizară, prin scăderea producției de hormoni ovarieni, blocând ovulația și tiroida?
Stresul este factorul cel mai des implicat în declanșarea bolilor, atunci când nu avem condiții preexistente, atât noi, medicii cât și pacienții acuzăm ”stresul”. Stresul acut, care reprezintă o formă naturală de răspuns la amenințările din jur, creează o intensificare a producției și secreției hormonilor de stres. Cortisolul, în primul rând, care ne ajută să mobilizăm resursele organismului pentru adaptare la situația acută (frică, frig, căldură excesivă, traumatism, stres psihologic). După încheierea situației acute, secrețiile hormonale revin la normal. În cazul unor situații cronice (insatisfacții legate de job sau de relația de cuplu, lucrul peste program, insecuritatea jobului, decesul persoanei iubite, divorțul, bolile cronice etc), menținerea unui nivel crescut al hormonilor de stres poate avea repercusiuni asupra stării de sănătate prin creșterea valorilor tensionale, a colesterolului, glicemiei etc. Reacția noastră la stresul cronic este foarte importantă, astfel bărbații de obicei încearcă să compenseze stresul prin alcool și femeile prin supraalimentare.
3. Aș vrea să vă rog să dezvoltăm subiectul dietei, mai ales că sunt multe femei care apelează de-a lungul vieții lor și mai ales al perioadei reproductive, la diete luate de la prietene ori de pe internet, diete nepersonalizate, dintr-o dorința de a slăbi cu orice preț. Doar că ele nu cunosc că acel preț poate fi aport insuficient de nutrienți și energie pentru o producție hormonală echilibrată, declanșând în corp și o reacție de stres și de eliberare de hormoni și toxine din adipocitele existente. Care sunt cele mai mari riscuri în acest sens și ce mesaj doriți să le transmiteți tuturor femeilor în aceste situații?
Nutriția și dietele sunt supuse, ca orice subiect medical, unei evoluții în timp, astfel încât asistăm la anumite tendințe. Dacă în urmă cu 40 de ani se practica înfometarea, apoi medicația de tip amfetaminic pentru reducerea senzației de foame (se practică și în prezent, dar limitat din cauza efectelor secundare cardiovasculare), diete disociate etc., opinia generală este că dietele disociate trebuie limitate în timp deoarece pot aduce deficit nutrițional în organism și că cel mai important factor, dar foarte dificil de atins este schimbarea permanentă a stilului de viață. Această abordare cuprinde pe de o parte o alimentație echilibrată, redusă caloric combinată cu măsuri generale: exercițiu fizic, somn suficient etc.
4. Legat de greutate și legătura cu hormonii, va rog să ne spuneți despre obezitate și malnutriție, în ceea ce privește aceste statusuri nutriționale aflate la pol opus, cum funcționează corpul unei femei din punct de vedere hormonal. Căci sunt femei care sunt sub greutate și se bucură, deși nu știu cât este de periculos, căci corpul lor nu mai produce hormoni pentru ovulație și fertilitate. La opulul opus, se cunoaște foarte puțin că greutatea corporală ridicată poate fi atât cauza cât și efectul dereglărilor hormonale. Puteți dezvolta acest subiect?
Obezitatea și malnutriția sunt ca orice extreme foarte periculoase. Ambele au efecte grave asupra stării de sănătate și scad calitatea vieții. Dacă a fi suplu este sănătos până la un moment, să fii foarte slab este periculos. Astfel un indice redus de masă corporală (valori sub 17-18 kg/ mp) induce modificări endocrino-metabolice pentru susținerea funcțiilor vitale în context de aport nutritiv insuficient, cu creșterea hormonilor de stres și mobilizarea resurselor organismului. În evoluție apare întreruperea funcției ovariene cu dispariția sângerărilor menstruale, ca mecanism adaptativ care împiedică apariția unei sarcini în condiții inadecvate. Cealaltă tulburare, excesul ponderal nu întrerupe ciclicitatea funcției ovariene atunci când pacienta nu are o condiție preexistentă (sindrom de ovar polichistic, care reprezintă cea mai frecvența afecțiune endocrină la femeia de vârstă fertilă), ci atunci când obezitatea devine morbidă (cu indice de masă corporală> 40kg/mp) și nu în toate cazurile. Astfel încât femeile obeze, fără alte probleme endocrine, au fertilitatea păstrată, deși sarcina în aceste condiții are riscuri majore atât asupra mamei cât și a fătului.
5. Care sunt semnele pe care o femeie trebuie să le urmărească pentru a-și da seama dacă e vorba despre problemele hormonale? Și cărui medic trebuie să se adreseze? În ce constă screeningul hormonal pe care i-l propune un medic? Este acesta decontat de către Casa de asigurări?
În general, în perioada cu funcție ovariană, femeile trebuie să urmărească ciclicitatea menstruală care atestă o fuuncție ovariană normală, greutatea corporală în condițiile unei diete echilibrate, normocalorice, capacitatea de efort și memoria și, nu în ultimul rând, dispoziția. Dacă apar elemente sugestive pentru o disfuncție hormonală, pacientele se adresează medicului endocrinolog sau celui ginecolog, atunci când în tabloul clinic apar tulburări de ciclu menstrual. Screningul hormonal se referă în primul rând la testarea funcției tiroidei, știut fiind faptul că patologia tiroidiană este foarte frecventă. Aceste analize sunt decontate de CAS, prin trimitere de la MF sau specialist endocrinolog din sistemul public. Acesta poate extinde screenigul și pentru testarea hipofizei, suprarenalei sau a funcției ovariene/testiculare.
6. Cât de mult trebuie să ne îngrijoreze tulburările de ciclu menstrual? De exemplu, o menstruație prelungită, care să depășească 7 zile, chiar dacă e vorba de un flux slab, nu abundent. Cum se interpretează clinic o asemenea tulburare?
În funcție de vârsta pacientei, tulburările de ciclu menstrual au semnificație diferită. Dacă la femeia tânără, de vârstă fertilă, dereglarea menstrelor poate ascunde o disfuncție endocrină (sindrom de ovar polichistic cu tulburări de ciclu menstrual încă din adolescență sau disfuncție hipofizară, când apare brusc pe fondul unor menstre anterior ciclice), la femeia peste 40-45 ani poate indica instalarea menopauzei. Femeile cu menstre ciclice, dar abundente sau prelungite, au de obicei patologie de sferă ginecologică ( fibroame, patologie endometrială).
7. Substituția hormonală (hormonii sintetici) nu are o reputație prea bună pentru vârsta menopauzei, din cauza efectelor adverse raportate la nivel mondial. Ce părere aveți despre hormonii bioidentici naturali?
Substituția hormonală de menopauză se utilizează în continuare, dar cu indicații precise, cu monitorizare strictă. Indicată este în situația în care fie că menopauza apare devreme (înaintea vârstei de 40-45 de ani), fie atunci când manifestările cauzate de deficitul estrogenic (valuri de căldură, insomnie, depresie etc) afectează calitatea vieții. Indicația de terapie se stabilește după un examen foarte atent, însoțit de o anamneză completă și de explorări paraclinice (mamografie, consult ginecologic+ ecografic, examen citologic vaginal). În ceea ce privește hormonii bioidentici, această terapie este la început de drum, nu este disponibilă în România și trebuie să avem proba timpului și studii largi pentru a avea o opinie pertinentă.
8. Când începem să ne preocupăm de problemele hormonale la copii? La ce simptome să fim atenți noi, părinții? Acestea sunt mai frecvente la fete, din cauza funcției ovariene sau sunt la fel de întâlnite și la băieți?
La copii, problemele hormonale sunt legate de nutriție inadecvată, cu creșterea incidenței obezității și de probleme genetice. Trebuie să ne îngrijorăm, în cazul copiilor de vârstă preșcolară, atunci când dezvoltarea neurupsihică și motorie ne este în concordanță cu vârsta (mers tardiv, vorbire întârziată, creștere ponderală rapidă, atenție deficitară). La copii de vârstă școlară, semne de alarmă sunt, pe lângă deficitul de atenție, excesul ponderal, apariția unor semne de dezvoltare sexuală precoce (creșterea sânilor la fetițe înaintea vârstei de 8 ani, apariția pilozității axilare/pubiene). Aceste tulburări sunt prezente în egală măsură la ambele sexe.
Unde o găsiți pe dr. Corina Neamțu
Dr. Corina Neamțu este Medic primar endocrinolog, Competență ecografie generală și o găsiți la C.M. Sanador, C. M. Columna și la C. M. Donna.
Dacă aveți teme de interes pentru voi, care să poată fi dezvoltate aici, pe blog, vă rog să îmi scrieți și vom primi răspuns de la doamna doctor Neamțu, în limita timpului disponibil.
Urmăriți rubrica SĂNĂTATE ȘI WELLBEING, voi mai dezvolta subiectul dezechilibrelor hormonale.
