Știați că doar simpla vedere sau doar mirosul mâncării ori gândul la ceva bun sunt suficiente ca să pornească digestia? Știți cum? Vă propun să vă gândiți la mâncarea voastră preferată: poate o bucățică de ciocolată sau un carrot cake (la el visez eu de câteva zile:)) ori poate la o friputură suculentă delicioasă. Bun. Acum simțiți ce se petrece în gura voastră? E deja plină de salivă, nu-i așa? Acesta este semnul că sistemul digestiv e pregătit de treabă. Haideți să vă povestesc cum funcționează digestia.
Care e scopul digestiei
Scopul digestiei este acela de a descompune mâncarea în părți mai mici, în așa fel încât să poată fi folosită de către corp. Aceste părți mai mici pot fi conduse de către corp din sistemul digestiv către fluxul de sânge unde sunt folosite pentru a construi celule, enzime, hormoni și alte asemenea de care are nevoie corpul nostru.
De ce e digestia importantă?
Digestia noastră e importantă pentru că organismul nostru are nevoie de nutrienții din mâncare și băutură ca să funcționeze corect și să se mențină sănătos. Proteinele, grăsimile, carbohidrații și vitaminele, mineralele și apa sunt nutrienți. Sistemul nostru digestiv descompune mâncarea în părți suficient de mici ca organismul să absoarbă nutrienții și să îi folosească pentru energie, creștere și regenerare celulară. Astfel că:
- Proteinele se desfac în amino-acizi;
- Grăsimile se desfac în acizi grași și glicerol;
- Carbohidrații se descompun în zaharuri simple.
Sistemul digestiv – cum funcționează
Fiecare parte a sistemului digestiv ajută la mișcarea alimentelor și a lichidelor de-a lungul tractului gastro- intestinal și descompunerea acestora în părți mai mici. Odată ce acestea devin suficient de mici, corpul le poate absorbi și poate duce nutrienții acolo unde e nevoie de ei. Intestinul gros absoarbe apa și resturile digestive se transformă în fecale. Nervii și hormonii ajută la controlarea procesului digestiv. Deci cum funcționează digestia?
Cavitatea bucală este primul segment al tubului digestiv, reprezentand locul unde începe digestia.
După ce mâncarea este introdusă în gură, este amestecată cu salvă în timp ce mestecăm. Saliva conține o enzimă (amilaza) care dă startul digestiei carbohidraților. Când mestecăm mâncarea, o înghițim apoi și ea trece în esofag, un tub lung care conectează gura cu stomacul. Faringele reprezintă canalul de legatura dintre cavitatea bucală și esofag. Esofagul presează mâncarea după ce e înghițită, făcând-o mai mică și mai moale.
În stomac, începe cascada de enzime și hormoni. Enzimele încep să spargă proteinele, grăsimile și amidonul. Hormonii și neurotransmițătorii fac în așa fel încât să ne simțim sătui și alertează restul sistemului digestiv să se pregătească de treabă. Stomacul produce 2-3 litri de litri de lichid gastric zilnic. Mâncarea e deci diluată, odată ce e mixată cu acest lichid.
Următoarea oprire: intestinul subțire. Interiorul intestinului subțire este căptușit cu niște protuberanțe care se numesc în latină villi și noi le numim vilozități intestinale. Sunt o prelungure a vaselor de sânge menite să mărească suprafața de absorbție a nutrienților. Acesta este principalul rol al intestinului subțire: să obțină particulele de mâncare într-o formă potrivită să fie transportate în fluxul de sânge, așa încât să fie purtate de-a lungul corpului și să-și facă treaba. Pancreasul și vezica biliară adaugă extra săruri, enzime și hormoni ca să ajute acest proces.
Bacteriile care trăiesc în intestinul subțire ajută la menținerea sănătoasă a celulelor și la producerea nutrienților și a hormonilor.
După ce au fost extrase bunătățile din mâncarea pe care noi am avut-o la masă, cu ce rămânem? Păi cu fibrele, celule vechi, reziduri și bacterii moarte. E ceea ce numim materii fecale.
Intestinul gros (colonul) este locul unde sunt extrase ultimele cantități de apă din mâncarea și resturile digestive, resturile de carbohidrați sunt fermentate de bacterii și produse cantități mici de vitamine și proteine.
La final, toate aceste resturi din procesul digestiv sunt evacuate din corp prin anus.
Ce se întâmplă cu mâncarea digerată?
Intestinul subțire absoarbe cei mai mulți nutrienți din mâncare și sistemul circulator îi conduce către alte părți ale corpului, ca să le folosească sau să le depoziteze. Celule specializate ajută ca nutrienții absorbiți să treacă de bariera intestinală în fluxul sangvin. Sângele nostru duce zaharuri simple, amino acizi, glicerol și câteva vitamine și săruri câtre ficat. Iar ficatul depozitează, procesează și livrează nutrienți către restul corpului, când este nevoie.
Sistemul limfatic, o rețea de vase care transportă celulele albe și lichidul numit limfă prin tot corpul pentru a lupta contra infecțiilor, a absorbi acizi grași și vitamine.
Corpul nostru folosește zaharurile, amino acizii, acizii grași și glicerol pentru a produce substanțe de care avem nevoie pentru energie, creștere și regenerare celulară.
Cum controlează corpul nostru procesul digestiv?
Hormonii și nervii lucrează împreună pentru a controla procesul digestiv. Semnalele curg în tractul digestiv dus – întors către și de la creier.
– Hormonii
Celulele care căptușesc stomacul și intestinul subțire produc și eliberează hormoni care controlează modul cum funcționează sistemul digestiv. Acești hormoni îi trasmit corpului când să secrete sucurile gastrice și transmit semnale creierului când suntem înfometați sau sătui. Pancreasul nostru, de asemenea, eliberează hormoni care sunt importanți în digestie.
– Celulele nervoase
Avem celule nervoase care fac legătura între sistemul nervos central – creier și măduva spinării – și sistemul digestiv și care controlează unele dintre funcțiile digestive. De exemplu, când vedem sau mirosim mâncarea, creierul transmite un semnal care determină glandele salivare să elibereze salivă ca să ne pregătească de masă.
Avem, de asemenea, un sistem nervos enteric – celule nervoase din pereții tractului digestiv. Când mâncarea ingerată dilată pereții tractului digestiv, celulele nervoase ale sistemului nervos enteric eliberează substanțe care grăbesc sau încetinesc mișcarea bolului alimentar prin tract și producerea de sucuri digestive. Celulele nervoase trimit semnale pentru a controla mișcările mușchilor intestinului – să se contracteze sau să se relaxeze ca astfel mâncarea să treacă prin intestine.
Cât durează procesul digestiv
Discuția despre cum funcționează digestia nu e completă dacă nu vorbim și despre durata ei. Digestia completă a mâncării durează undeva între 24 și 72 de ore și depinde de mai mulți factori, printre care tipul de mâncare și problemele digestive pe care le avem.
Cum știm că sistemul nostru digestiv funcționează bine
Dacă sistemul nostru digestiv funcționează la parametri ok, corpul își va primi nutrienții de care are nevoie pentru secreția de hormoni, neurotransmițători, celulele pielii și mușchi. Dacă știți că mâncați echilibrat și sănătos, dar cu toate acestea experimentați probleme hormonale, capacitate de a vindecare a rănilor scăzută, probleme de piele și stări de spirit dificile (și nu au fost descoperite alte probleme cauze), poate ar trebui să începeți să investigați ce se petrece în sistemul vostru digestiv.
Pentru că un sistem digestiv care își face treaba corect este unul care nu vă face probleme de niciun fel. Nu aveți respirație urât mirositoare, arsuri la stomac, balonări sau constipație. Aveți scaune de 1-2 ori pe zi și nu vă chinuiți deloc la eliminarea acestora, plus nu vă oripilați de mirosul lor neplăcut. Apetitul este moderat și foarte rar aveți pofte. Nu aveți probleme cu depozitele de fier și sistemul vostru imun funcționează ok. O digestie bună vă face să arătați și să vă simțiți bine, se vede pe chipul vostru.
Există un ingredient magic care face ca sistemul digestiv să funcționeze bine
Fibrele sunt mâncarea favorită a bacteriilor care trăiesc în sistemul nostru digestiv. O dietă bogată în cereale integrale, fructe și fibre vegetale a fost demonstrată că ne asigură un echilibru optim de bacterii, care, la schimb, ne pot ajuta să ne păstrăm sănătoși. Și nu numai aceasta. Bogăția de fibre din mâncare pot crește viteza cu care mâncarea trece prin intestine, prevenind constipația.
Intre fibre și cum funcționează digestia noastră există o relație strânsă, dar știți cum se mișcă fibrele prin intestine, de fapt și cum contribuie la sănătatea noastră?
– Cavitatea bucală
Fibrele se găsesc în toate vegetalele și există atât fibre solubile, cât și insolubile. Cum am spus, digestia începe deja în cavitatea bucală când enzimele speciale din salivă încep să descompună carbohidrații care conțin fibre.
– Stomac
Odată ajunse în stomac, fibrele solubile încep să se amestece cu mâncarea parțial digerată, contribuind la producerea unei paste îngroșate din mâncarea descompusă care poate trece mai ușor prin restul tractului digestiv. Acesta este bolul alimentar care trece printr-un mușchi din partea inferioară a stomacului către intestinul subțire.
– Intestinul subțire
Pe măsură ce mâncarea avansează în intestinul subțire, se amestecă cu apă și fibre solubille și capătă consistența unui gel.
– Intestinul gros sau colonul
Mâncarea trece din intestinul subțire, pe lângă apendice, în intestinul gros. Fibrele care rămân (care fermentează și fibrele insolubile) încep să-și îndeplinească rolul. Fibrele care fermentează hrănesc bacteriile bune și fibrele insolubile ajută la împingerea rezidurilor în rect, ca să fie eliminate. Fapt care ajută și la eliminarea toxinelor.
– Rect
Fibrele insolubile împing tot ce rămâne prin intestinul gros în rect, ca să fie eliminate din corp.
Așadar, după cum vedeți, în fiecare etapă a digestiei, fibrele sunt cele care facilitează acest proces, ca noi să ne simțim bine!
Dacă știți că, din motive diverse, aveți perioade în care nu mâncați suficiente fructe, legume și cereale, musai trebuie să suplimentați dieta cu fibre. Eu iau OptiFibre® – un aliment pentru scopuri medicale speciale care ajuta la reglarea tranzitului intestinal, care conține 100% fibre solubile, cu efect prebiotic și care poate fi folosit de către copii peste 3 ani, femei însărcinate și persoane în vârstă.
Ponturi pentru o digestie bună
– Mestecați bine mâncarea!
Mestecatul mâncării este primul pas pentru mărunțirea ei și pregătirea pentru procesul digestiei. Mâncatul repede și fără să mestecați mâncarea de mai multe ori duce la afectarea întregului proces de digestie, ea mergând în bucăți prea mari către stomac, care trebuie să muncească mai mult. Dacă mestecați bine, jumătate din procesul de digestie, după părerea mea, e deja efectuat, fără să simțiți acest lucru.
– Beți lichide suficiente!
Odată cu fibrele avem nevoie și de lichide multe. Fibrele absorb fluidele odată cu trecerea prin sistemul digestiv. Deci deshidratarea poate duce la scaune dureroase.
– Consumați probiotice!
Probioticele sunt bacterii benefice care ajută la refacerea echilibrului bacterian din corp prin reducerea înmulțirii bacteriilor dăunătoare din intestin. Alimente bogate în probiotice sunt: iaurtul, kefirul, varză murată, kimchi, murături.
– Faceți activitate fizică regulată!
Rutina zilnică de exerciții e benefică și pentru digestie. De exemplu, o plimbare după masă poate reduce din gaze, ameliora constipația și balonarea.
– Gestionați stresul!
Nu e completă descrierea subiectului ”cum funcționează digestia” dacă nu vorbim și despre stres. Stresul poate încetini digestia și poate contribui la simptome precum arsuri, reflux, crampe și balonare. Reducerea nivelului de stres se poate face prin exerciții de respirație, meditație și yoga. Pot ajuta chiar și câteva respirații adânci înainte de masă. Somnul suficient ajută digestia și diminuează stresul.
– Aveți grijă la igiena dentară!
Cum digestia începe în cavitatea bucală și e important să putem mesteca corect mâncarea, problemele dentare pot interfera cu acest proces. De aceea igiena orală și vizitele regulate la dentist sunt importante.
– Mergeți la medic!
Probleme precum balonare frecventă, reflux, dureri de burtă, respirație urât mirositoare ori bacterii stomacale – toate pot avea efecte de durată asupra sistemului digestiv. Pentru toate acestea, nu mai amânați, programați rapid un medic gastro-enterolog.
Acestea sunt cele mai importante informații despre cum funcționează digestia noastră.
Am mai scris despre microbiom și rolul fibrelor aici și aici.
Resurse:
https://anatomie.romedic.ro/sistemul-digestiv
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/digestive-system-how-it-works
https://www.medicalnewstoday.com/articles/319583#takeaway
https://www.healthyfood.com/advice/how-your-digestive-system-works/
Credit foto: The Fab Squad by Ioana Dodan
