Ladies, ce am observat în anul acesta de când am creat cursul despre mâncat emoțional și, mai ales, în cei 7 ani de când lucrez cu femei care vor să își modifice comportamentul alimentar, este că multe femei neagă că mănâncă emoțional și tind să minimalizeze sau să subestimeze legătura dintre emoțiile lor și obiceiurile alimentare. Am auzit de multe ori: ”A, eu nu mănânc emoțional, doar acum sunt cu examenele și un pic stresată” sau ”Nu am de ce să urmez cursul despre mâncat emoțional, eu nu mănânc mai mult decât când am ceva de sărbătorit” ori ”mănânc pe fond de stres, deci nu mănânc emoțional”.
Am adunat mai jos câteva motive pentru care unele femei nu-și dau seama că mănâncă emoțional și vă invit pe acelea dintre voi care nu cred există vreo legătură între emoții și mâncat să citiți și să reflectați.
- Neînțelegerea conceptului de mâncat emoțional: Unul dintre motivele principale pentru care femeile neagă că mănâncă emoțional este neînțelegerea conceptului în sine. Mâncatul emoțional nu înseamnă neapărat că cineva mănâncă într-un mod excesiv sau că apelează exclusiv la alimente nesănătoase. Acesta se referă mai degrabă la utilizarea alimentelor ca mijloc de a face față emoțiilor (de orice fel) sau stresului. Femeile care nu își dau seama că mănâncă emoțional pot avea așteptări nerealiste legate de comportamentul asociat cu acesta.
- Subestimarea legăturii dintre emoții și alimentație: Unele femei pot subestima legătura dintre emoții și alimentație. Ele pot atribui sentimentele lor de stres, tristețe sau anxietate altor factori, precum oboseala sau circumstanțele externe, în loc să-și dea seama că există o corelație între starea lor emoțională și comportamentul alimentar. Această subestimare poate fi rezultatul unei lipse de conștientizare sau al dorinței de a minimaliza impactul emoțional asupra alegerilor alimentare.
- Rușinea și stigmatizarea asociate mâncatului emoțional: Mâncatul emoțional este adesea însoțit de un sentiment de rușine și stigmatizare. Femeile care se confruntă cu acest obicei pot simți o presiune socială de a fi mereu puternice și în control, iar ca să admită că mănâncă emoțional poate părea o recunoaștere a vulnerabilității lor. Din acest motiv, ele pot nega sau minimaliza comportamentul lor alimentar asociat cu emoțiile, de teama judecății și respingerii.
- Idealurile culturale și presiunea estetică: Societatea modernă pune adesea un accent puternic pe imaginea corporală ideală, promovând un standard rigid al frumuseții. Femeile pot simți presiunea de a arăta “perfect” și de a se conforma acestor standarde. Prin urmare, ele pot nega sau minimiza mâncatul emoțional, deoarece îl percep ca pe un comportament “nepotrivit” sau “slab”.
- Legătura cu pofta de mâncare: Pofta de mâncare este un aspect natural al vieții noastre și poate fi declanșată de diferite motive, inclusiv emoțiile. Totuși, unele femei pot avea dificultăți în a recunoaște și a accepta că există o legătură între emoțiile lor și pofta de mâncare. Ele pot considera că pofta de mâncare este doar o nevoie fizică și pot nega sau minimiza influența emoțională asupra acesteia.
- Efectul de autonomie și putere: Unele femei pot simți că mâncatul emoțional le oferă un sentiment de control sau autonomie în fața emoțiilor lor. Mâncarea poate fi percepută ca un răspuns imediat și accesibil la stres sau tristețe. Prin negarea faptului că mănâncă emoțional, aceste femei pot încerca să mențină o senzație de putere asupra propriilor lor alegeri și comportamente.
Dragilor, mâncatul emoțional nu este un defect sau o slăbiciune personală, ci un mod de a face față emoțiilor și de a găsi confort într-un mod familiar. Prin înțelegerea și recunoașterea acestui comportament, putem începe să explorăm alternative sănătoase de gestionare a emoțiilor și să ne construim o relație mai echilibrată cu alimentația.
Primii pași pentru a recunoaște și a începe să calmezi mâncatul emoțional:
- Auto-reflecție și conștientizare: Este important să ne observăm propria relație cu alimentația și să fim sinceri cu noi înșine. Întrebările de genul “De ce mă simt nevoită să mănânc în momentele de stres sau tristețe?” și “Ce emoții simt înainte, în timpul și după ce mănânc?” ne pot ajuta să ne conștientizăm obiceiurile alimentare legate de emoții.
- Identificarea alternativelor sănătoase: În loc să recurgem automat la mâncare atunci când ne simțim încercate de emoții puternice, putem identifica alternative sănătoase de a face față stresului sau tristeții.
- Gestionarea stresului: De multe ori, mâncatul emoțional este o modalitate de a face față stresului. Învățarea unor tehnici eficiente de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală, poate reduce nevoia de a apela la mâncare în momentele dificile.
- Sprijinul social: Nu este nevoie să trecem prin această luptă singure. Căutarea sprijinului și împărtășirea experiențelor cu alții poate fi benefică în gestionarea mâncatului emoțional. Participarea la grupuri de suport sau căutarea consilierii psihologice poate oferi resurse și perspective valoroase. Comunitatea Wellness Fairy și Cursul ”Mâncatul emoțional – de ce mănânci și cum să te oprești” sunt acele grupuri în care pur și simplu vreți și aveți nevoie să fiți, dacă relația voastră cu mâncare este de love-hate și vreți să clarificați de ce și ce să faceți.
Dragile mele, recunoașterea și acceptarea legăturii dintre emoții și alimentație este primul pas în gestionarea mâncatului emoțional. Dacă încă negați această legătură, ar prinde bine să începeți să reflectați asupra obiceiurilor voastre alimentare și să căutați sprijinul necesar pentru a vă îmbunătăți sănătatea emoțională și fizică. Prin conștientizare, înțelegere și implementarea unor strategii sănătoase de gestionare a emoțiilor, ne putem îmbunătăți calitatea vieții și relația cu alimentația. Este ceea ce facem în cursul care începe pe 3 iulie.
Sunt aici, pentru voi, la un email distanță: [email protected]. 😍❤️
