Oricat de grea va fi adaptarea unui cuplu la o viata in 4, pentru primul copil, adaptarea va fi de mii de ori mai grea. El trece de la exclusivitate asupra parintilor la a-i imparti cu un omulet care nici nu spune, nici nu face cine stie ce, dar cumva primeste multa atentie.
Adevarul este ca si adultii si copiii traiesc un amestec de emotii pe tot parcursul aceastei schimbari, important este sa le recunoasca, sa le accepte, sa le lase sa fie ceea ce sunt pentru fiecare in parte. De multe ori teama parintilor fata de primul copil este ca va fi gelos si va face crize de furie. Este probabil, dar nu musai. FIecare copil integreaza informatiile in propriul mod si reactioneaza diferit. Totusi, majoritatea se manifesta astfel. O pregatire a copilului inca din perioada in care ”concurenta” se rasfata in burtica mamei, poate minimaliza din sentimentele de gelozie si din reactiile furioase.
Cum am procedat noi, pentru a-l pregati pe David pentru aparitia surioarei lui?
1. Mai intai m-am pregatit pe mine si am inteles ca:
– oricat de mult ne-am iubi copiii nu este suficient sa o spunem, ei au nevoie de dovezi, iar asta inseamna timp unul la unul, joaca, imbratisari, blandete, acceptare, atentie.
– iubirea dintre frati provine din relatia pe care o vor avea si experientele pe care le vor trai impreuna, nu din simplul fapt ca au aceeasi parinti. Iar relatia va presupune atasament, competitie, conflict, cooperare si negociere, prin urmare nu doar momente fericite.
– va fi greu, va trece, sanatosi sa fim toti.
2. I-am spus din primul trimestru de sarcina ca in mami, in burtica, creste un bebe care va fi fratele sau sora lui. David avea 1 an si 4-5 luni, asa ca nu au urmat intrebari de clarificare.
3. L-am lasat ori de cate ori a vrut sa devina iubitor cu burtica. Pe masura ce a trecut timpul, David a ajuns sa adoarma doar cu capul pe burta mea, sau macar cu o manuta. Cand cineva il intreaba unde este sora lui ma dezvelea sa o pupe. Era modul lui de a avea un contact cu ea si cu mine.
4. De fiecare data cand citeam despre evolutia bebelusei ii povesteam si lui. L-am luat cu mine la medic si a vazut-o de foarte multe ori la ecograf.
5. Ne-am uitat impreuna pe poze de cand era el bebelus si i-am explicat cum a stat in burtica si intr-o zi de iarna a iesit, la fel cum va veni si surioara lui, iar eu voi fi plecata 3 zile de acasa si el va sta cu mamaia si tati, dar va veni sa ma viziteze. Este important sa fie pregatiti cu lipsa mamei, mai ales daca pana atunci nu a lipsit.
6. L-am incurajat sa petreaca cat mai mult timp cu tati, la gandul ca, dupa nastere va fi necesar sa se intample asta, si atunci sa nu fie ceva brusc pentru el. Nu am reusit. Daca ar fi avut peste 3 ani si jumatate, ar fi acceptam mai usor acest pas.
7. Am folosit materiale speciale pentru a-l pregati cu ce se va intampla dupa nastere. Am facut tot felul de povesti cu frati, in timp ce ne jucam sau citeam carti.
8. Am inventat jocuri cu bebelusi de jucarie: le dadeam sa manance ti-ti, le faceam baie, ii culcam, ii imbracam, ii pupam etc.
9. Am vizitat prieteni care aveau bebelusi pentru a vedea cum arata in realitate.
10. Am evitat sa facem schimbari majore, de exemplu sa il convingem sa renunte la suzeta sau sa il dezobisnuim de scutec, sau sa il facem sa doarma in patutul lui. Din intamplare a renuntat la scutec fix atunci fiindca el a cerut asta, suzeta a aruncat-o la pesti peste jumatate de an si inca doarme in pat cu noi :).
11. Planul dupa nastere, era sa il implic cat mai mult in viata Emmei si sa aloc timp special doar pentru el, sa reluam o parte din perioada in care eram doar eu cu el.
* Ceea ce nu ne-am asteptat noi nici o secunda a fost sa ajungem in postura in care sa trebuiasca sa il si dezobisnuim de ideea ca va avea o surioara. Partea asta a fost mult mai grea pentru mine. Cum a reactionat David si cum l-am ajutat sa treaca prin perioada de doliu, am scris aici.
Acesta este un material scris de Cristina BUJA special pentru blogul de viata sanatoasa si pentru rubrica Parenting. Cristina BUJA este blogger la Fun Parenting si o puteti citi aici: http://www.funparenting.ro/. Iti multumim, Cristina, ca ne spui si noua din experientele tale si te mai asteptam pe la noi!
Daca doriti sa fiti la curent cu noutatile de pe blogul de viata sanatoasa, puteti da LIKE paginii de Facebook sau va puteti abona la Newsletter!
Sursa foto: arhiva personala Cristina
0 răspunsuri la “Cum sa pregatesti copilul pentru aparitia unei surioare/unui fratior”
Iti multumesc pentru invitatie :*
Pentru putin! Eu multumesc pentru ca ai acceptat! 🙂
Al meu a fost foarte deschis cand i-am spus ca o sa aiba un fratior. Probabil pentru ca era tot baiat si l-am incurajat povestindu-i cum o sa se joace impreuna fotbal si cred ca asta l-a incantat. De asta l-a asteptat cu atata nerabdare. Probabil daca era fata, aveam de furca cu el pentru ca, pur si simplu nu suporta fetitele. Este la acea varsta la care le detesta. Sa vedem mai tarziu.
🙂 Simpatica motivatie! 🙂 Sa va traiasca, sa fie sanatosi si fericiti!
Felicitari, draga noastra!
E un subiect despre care citesc intens acum, asa ca a picat la fix articolul. O parte din strategii le-am abordat si noi deja. Sper sa fie cat mai usor si pentru noi si pentru noi.
Perfect! Sa iti fie de folos!