Da, inca mai sunt cozi la supermarket, ca sa vedeti. Si ce sa fac si eu la o astfel de coada, daca sunt singura si nu am pe cine cicali? 🙂 Imi plimb privirea pe colegii mei de coada, ii ascult, ma inspir sau ma minunez, dupa caz. Cum a fost in weekendul in care am batut nitel Buzaul cu parintii si cu socrii. Armata de parinti era cu fetele, iar eu ma inspiram prin supermarket. Ca tot intreaba oamenii de unde se inspira bloggerii. Asa am aflat care e treaba cu bumbacul organic, oul de ciocolata si pufuletii. A, nu stiti? Pai e poveste, nu gluma!
Bumbacul organic, oul de ciocolata si pufuletii
In fata mea, la coada, 2 mame, cu 2 copii frumosi. Asa drag imi e de ei, cum ii vad lipiti ca lemurienii de mamele lor! Iar de ele, sufletele dragi, nici nu mai zic. Le simt cat sunt de obosite si incercate, pe toate planurile. Cu toate acestea, multe dintre ele nu se plang. Doar cearcanele le tradeaza. Dar sa revenim, in fata mea, cele 2 mame se conversau. Nu le-am ascultat de la inceput, captivata de pruncii simpatici, care imi zambeau din fata. Dar la un moment dat ma atrage ceva si prind franturi de discutie:
– Am fost la H&M si am luat cateva hainute, dar body-uri nu am gasit! zice una dintre mame.
– Serios? Cum asa? Ei au mereu body-uri, poate nu au bagat marfa! se mira interlocutoarea ei.
– A, pai nu imi plac mie body-urile lor, ca nu sunt din bumbac organic! ii raspunde prietena ei.
Ma uit admirativ la femeia asta, mi se pare super tare. Ma simt rusinata, eu insami caut ca body-urile sa fie 100% din bumbac, insa nu am picat in boala asta a bumbacului organic, din mai multe motive. Ce sa mai discutam, esti tare, mai mami! Si uite asa, cand ma gandeam eu la cat de tari si atente sunt femeile cand vine vorba de copii, nu stiu cine ma pune, ca imi picara ochii pe banda unde isi pusese femeia cumparaturile. A cazut cerul pe mine!
Ce targuieli facuse mama care vorbea despre bumbac organic
Credeam ca visez. Am trecut de la extaz la agonie. Pe banda de la casa, femeia care imi incantase urechile cu 2 minute in urma, cea care vorbea despre body-uri din bumbac organic, punea nici mai mult, nici mai putin decat: un OU DE CIOCOLATA, din acela cu surprize si o PUNGA DE PUFULETI!
In fata mea, discutia continua, nu stiu despre ce, ca eu m-am blocat cu ochii la banda aia si apoi la pufosenia care avea nitel peste 1 an si care deja intindea mainile pe banda, dupa cele 2 produse pe care mama tocmai i le cumparase. Au platit, au plecat, iar eu am continuat sa ma uit, confuza, dupa ei, parca sperand ca oul de ciocolata si punga de pufuleti nu vor ajunge in mana copilului de 1 anisor. Au ajuns insa….M-a trezit vocea aspra si poruncitoare a vanzatoarei: ”Punga doriti?”.
Povestea bumbacului organic, a oului de ciocolata si a pungii de pufuleti e o poveste trista
E trist sa vad cum noi, mamele, facem tot ce ne sta in putinta sa alaptam cat mai mult, sa stam cat mai mult cu copiii in primul an de viata sau in primii 2, cum facem noi co-sleeping si cum ne preocupa tot ce intra in contact cu puii mici si pufosi – de la haine pana la creme cat mai organice. Cu toate acestea, de la un moment dat, se rupe ceva in acest film, devreme ce lasam produse precum oua de ciocolata, pufuleti sau covrigi sa fie consumate de copiii nostri. Cum ajungem aici?
Am citit ceva rapoarte care spun ca mamele sunt preocupate de sanatatea copiilor de la nastere si pana la 3 ani, dupa care vigilenta le scade. Nu se stie de ce, doar ca asa se petrece. Tocmai la 3 ani, cand incepe interactiunea sociala si copiii devin din ce in ce mai expusi mesajelor din exteriorul familiei – gradinita, prieteni, petreceri etc.
Presiunea de la locurile de joaca si de pe grupurile online
La un eveniment deunazi, cineva spunea ca ar desfiinta grupurile online, in care mamele discuta si se sfatuiesc non stop pe orice. Evident, am sarit in apararea lor. Sunt foarte multe mame care sufera de singuratate si, pentru ca nu au cum sa socializeze altfel, petrec timp online cu suratele lor. E mai usor sa butonezi cand pufosul mic iti adoarme pe burta, decat sa iti faci planuri de iesit la cafea cu prietenele zile intregi, pentru ca ele sa ne naruiasca chiar in ziua cu pricina, cand puiul mic face febra mare. Deci nu, nu, nu vrem sa renuntam la grupurile de discutie, ce vrem e doar sa fim retinute in a mai face recomandari si, in general, echilibrate in judecati de valoare fata de alte mame si copiii lor.
La fel in ceea ce priveste locurile de joaca. Sunt si ele un fel de grupuri in care se schimba impresii si se fac recomandari, unde copiii nostri sunt invitati la gustari nepoftite si in dezacord cu obiceiurile familiei, pe principiul ca oricum am muncit degeaba sa ii tinem departe de prostiile alimentare, ca oricum ies in lume si vor manca ce mananca toti ceilalti. Si mancarea e doar un aspect, sunt multe care se petrec in astfel de locuri.
Voi ati experimentat asa ceva? Copiii vostri au fost poftiti la gustari cu care voi nu sunteti de acord?
Despre gustari sanatoase am scris aici.
Ce e important pentru copiii nostri, dupa parerea mea
Toata lumea va ofera sfaturi, nu-i asa? Toti stiu ce e mai bine pentru copiii vostri, sunt sigura. 🙁 Doar voi sunteti singurele in masura sa decideti pentru ei. Mare responsabilitate! Eu atat va zic: noi luam de pe raft si le punem in mana si in gura, stiti, da? Asa cum luam pufuleti, putem sa nu luam pufuleti! Pufuletii sunt un non aliment, nu ii ajuta pe copii cu nimic la crestere si dezvoltare. Ati citit vreodata eticheta lor? Simtiti numai la limba cata sare contine acest produs? Nu sunt hrana adevarata pentru corp si creier. Nici ciocolata, fie ea sub forma de ou cu surprize, fie sub forma de tableta clasica. Urmariti jucaria? Perfect, mergeti in orice magazin de jucarii. Mai bine exces de jucarii, decat chimicale pentru copilasii mici. De ce dati bani pe ceva care nu va foloseste deloc? Daca veti cumpara oul doar pentru jucarie, intr-o zi copilul o sa vrea sa guste si din ciocolata, e clar.
In apararea bumbacului organic, a ciocolatei si a gustarilor (nu pufuleti)
Sigur ca da, este in regula sa cumparam pentru copii hainute din materiale cat mai prietenoase si sa le spalam cat mai bland. Dar oare este in regula sa punem atat de mult accent pe haine si sa ignoram alimentatia? Nu o cunosc pe mama despre care vorbeam, poate imaginea din weekend a fost doar o exceptie si ea e foarte scrupuloasa cand vine vorba de alimentatie. Dar ce m-a facut sa scriu sunt alte si alte imagini similare, de copii care petrec mult timp cu astfel de produse non alimentare in mana.
Asa este, pielea este poarta de intrare in corp si este de mare importanta tot ce vine in contact cu ea la copilul mic si nu numai. Dar si hrana noastra cea de toata zilele e importanta, nu-i asa? Ca sa fim energici, sa ne concentram atunci cand avem nevoie, sa fim vioi, sa avem un sistem imunitar puternic si sa prevenim deci bolile. La varstele astea mici e bine ca puii nostri sa vada limpede ce obiceiuri avem noi si sa si le insuseasca fara mare efort din partea noastra. Adicatelea, ce facem noi e model pentru copii, nu numai ce vorbim! Da, ciocolata nu e ceva rau, dar nici un aliment de baza in alimentatia noastra. E un desert de luat ocazional. Si ocazional nu inseamna cu fiecare ocazie, ci din cand in cand! 🙂 Cat despre gustari, copiii au nevoie de apa si fibrele din fructe, au nevoie sa deprinda mestecarea lor corecta si obiceiul de a manca fructe in fiecare zi, fie ele proaspete sau uscate. Pufuleti, covrigi? Pentru ce? Doar de placerea gustului, nu? Ne asumam ca sunt pline de aditivi, care, consumati zilnic afecteaza buna crestere si dezvoltare fizica si psihica a copiilor?
Despre covrigi si de ce nu sunt ei buni, am scris aici.
Cam atat cu morala. 🙂 In orice caz, nu vreau ca materialul sa fie o judecata la adresa mamelor preocupate de imbracamintea copiilor, pentru ca toate suntem. Vreau doar sa va invit sa reflectati la proportii. Cat de mult sa ne preocupe fiecare – imbracaminte si mancare?
Voi ce credeti? Exageram cu protejarea copiilor cand vine vorba de mancare? Voi cum procedati?
Daca doriti sa fiti la curent cu noutatile de pe blogul de viata sanatoasa, puteti da LIKE paginii de Facebook sau va puteti abona la Newsletter!
Sursa foto: aici
16 răspunsuri la “Bumbacul organic, oul de ciocolata si pufuletii”
Nu scrieți foarte bine. Mă rog, nu toată lumea poate a scri, dar dacă ne respectați, așa rău cum scrieți, încercați diacriticele.
Da, multumesc de feedback. Stiu ce ziceti, doar ca in acest moment nu pot face asta, pentru ca ma impiedica din punct de vedere tehnic. In orice caz, va asigur de respectul meu, chiar daca scriitura nu este cu diacritice. Imbratisari!
Pffffu, nici nu stii cat rau imi face cand vad cosurile romanilor in hipermarket. Cred ca o sa scriu despre asta. Le dam copiilor prost sa manance pt ca noi mancam prost. Cat despre bumbacul organic, e la moda. Mancarea sanatoasa e inca fita, pt ca e mai comod sa smulgi o punga de pufuleti de pe raft si sa o plantezi in mana copilului decat sa cureti un mar 🙂
Ioana, te ia ameteala cand te uiti. Eu renunt sa ma mai uit, educat. Pur si simplu simt ca mi se face rau. Cosurile au toate produsele posibile, atentie, produse, nu alimente, nimic care ii hraneasca pe ei si pe copii. 🙁 Si mintea mea refuza sa priceapa – de ce e mai usor sa iei o punga, decat sa cureti un mar. Pana azi nu m-a convins nimeni cu niciun argument pe aceasta tema! Dar multumesc pentru suport, avem nevoie sa fim mai multi care sa combatem astfel de gesturi care ne fac rau noua si copiilor nostri!
Poate a fost o excepție, totuși eu zic că măcar e bine că suntem atente într-o direcție, e greu să le faci pe toate corect. Fix cum unii fumează. Da, nu e sănătos. Dar asta nu înseamnă că nu ar fi bine să fie atenți la ce mănâncă, de exemplu. Doar fiindcă deja fac ceva greșit, la asta mă refer.
Sa stii ca da, imi doresc si eu sa fi fost o exceptie. Adica acei 20%, in care putem sa mai calcam pe principii si pe inima…Totusi, pentru un copilas de 1 an…mi se strange inima! 🙁
E greu sa schimbi nentalitatea unor parinti si ce e mai rau ca daca nu ai incotro si trebuie musai sa fi in compania lor ( ma refer la rude pe care le vizitezi ocazional cand sunt evenimente) si insista musai sa manance si copilul tau de 8 luni din tort ca doar” ii e pofta ca si ceilalti copii mananca” e extrem de complicat sa pui piciorul in prag. Sa nu mai zic ca nu stiu cum sa reactionez atunci cand aceluias copil de 8 luni o doamna doctor ” tare draguta” ( medic oncolog ) ii da o bomboana de ciocolata si insista sa o desfaci si sa ii dai sa manance:” cum nu stie sa manance bomboane?” Si atunci ne mai miram ca mamele fara studii medicale le dau copiil0or ce le dau?
Da, multa vreme am crezut si eu ca problema e la institutii – gradinite, crese, scoli. Insa dupa campania de anul trecut despre meniurile la gradinita, mi-am dat seama ca eu un cerc ciudat – parintii zic ca scoala, scoala zice ca parintii. 🙁 E clar ca e la mijloc si ca e loc de educatie de toate partile. Dorinta sa fie, ca in rest eu zic ca se rezolva. Treptat, cu rabdare.
Nu spun ca nu aveți dreptate in această povestire,dar daca stam si ne gandim ce e sănătos si ce nu nu stiu daca o sa găsiți un răspuns,de ce? Va spun eu,pentru ca in ziua de azi toate fructele si legumele,pana si carnea care o cumperi sunt injectate cu fel si fel de tâmpenii,nici pâinea care o cumperi numai e asa sănătoasă,am văzut acum ceva timp un filmulet in care arătau puii înainte sa fie pusi in punginsi scoși pe piață,in fiecare pui bagau ditamai seringa si ii injectau cu apa sau nu știu ce ca sa se umfle sa para mai mari serios acum
Roxana, buna! Eu sunt de acord si cu tine, dar cu toate acestea, spune-mi, tu crezi ca e bine sa le dam copiilor ciocolata, pufuleti, covrigi, fast food, doar pentru motivele de mai sus? Crezi ca ii hranim in felul acesta? Le dam energia pentru corp si creier de care au nevoie?
Eu sunt foarte atenta la ceea ce consuma puiuta mea. Nu zahar, nu pufuleti si nici un fel de astfel de non alimente insa, ocazional in cosul meu de cumparaturi se va afla si ciocolata pe care o mananc pe ascuns! 🙂
E foarte bine! Legat de ciocolata, se pare ca nu e ok sa mancam pe ascuns, ca cei mici ne simt oricum. 🙂 Ci sa ii explicam care e treaba cu ea si cum gustam, dar foarte rar, noi parintii, din alimente din acestea, care au efect de cafea asupra noastra. La noi asa a mers in primii ani.
Eu nu aleg imbracamintea atat de drastic. Adica cumpar si din carrefour si din mall si din h&m dacq imi place ceva. Nu folosesc detergenti bio si scutece din nu stiu ce insa la alimentatie am grija.
Edy are peste o luna 3 ani. Saptamana trecuta a mancat prima inghetata. A fost servit cu chestii interzise si eu l-am lasat sa guste explicandu-i ca nu e ceva sanatos. Uneori facem cartofi prajiti, puzza, cumparam prajitura si ii spunem ca uneori mancam si asa ceva dar mai rar. Eu cred ca educatia alimentara pleaca din familie si pentru mibe e important sa il invat aceste lucruri.
La fel si aici. 🙂 Noi nu ne pozitionam la extreme: fara carne, totul bio, de la detergent la mancare. Ci cautam echilibru in tot, fara excese. Desigur, nici nu ocolim lucruri sau alimente bio, daca ne ies in cale sau daca primim. Dar nu facem din ele un crez/principiu.
Eu cred ca aveti dreptate. Daca intr-adevar te preocupa sanatatea copilului tau, aceasta ar trebui sa se vada pe toate planurile, bineinteles, fara exagerari. Eu nu ma uit neaparat dupa bumbac organic, dar tin ca hainutele copiilor mei sa fie din bumbac, mai ales cele care vin in contact direct cu pielea. Eu insami ma feresc de poliester cand e vorba de lenjerie si tricouri. Cum sa nu am grija la copii cand au pielea si mai sensibila decat mine. Si la alimentatie am grija sa predomine hrana sanatoasa. Daca mai scapa vreo ciocolatica sau prajiturica, asta se intampla rar. Cat despre pufuleti si covrigi, sunt tabu. Ciocolata mai are niste calitati pentru organism, in functie de cantitate si varsta, dar pufuletii si covrigii nu. Cat despre scaparile mele alimentare, am decis sa nu ma ascund de copii. Pe explic ca nu este pentru copii pt ca contin niste lucruri care copiilor pe fac rau. Plus ca mi-a venit ideea sa clasific alimentele in cele care “dau superputeri” si cele care “iau din superputeri” si am observat ca functioneaza.
Cool asa! Imi place tare! Si imi place mult clasificarea ta, este cea pe care ne-o ofera si specialistii in nutritie de afara. M-ai inspirat pentru un nou articol! 🙂 Multumesc tare!