În primii mei ani în care căutam să îmi potolesc setea cu teorii, cărți și cursuri pentru dezvoltare personală, am citit mult despre managementul timpului și despre oameni care lucrează pe cont propriu și au o viață de vis. Pluteam prin casă atunci când aveam de la birou o zi în care puteam munci de la mine din cuib. Nu mai zic ce mișto era când petreceam o jumătate de zi într-o cafenea, să dau mailuri și să am call-uri, în timp ce eram angajată. Mi se părea cel mai cool lucru de pe pământ că puteam face asta. Și visam cât de bine îmi va fi să mă organizez eu singură singurică peste câțiva ani, lucrând ca freelancer. În timp ce îmi umplusem mintea cu toate teoriile și ficțiunea din cărți despre viața ideală pe care un freelancer o are. Nu cunoscusem pe nimeni care să îmi spună despre freelancing pe bune, trăit la noi pe meleaguri.

O zi întreagă muncită de acasă

După 3 ani și jumătate cu acest statut și (aproape) toate experiențele trăite din această barcă, aș putea susține un training întreg pe temă. Ba chiar cred că o voi face, uite acum mi-a răsărit ideea. 🙂
Să ne întoarcem la ziua aceea muncită de acasă, pe vremea când eram pe statul de plată al altcuiva. Pentru mine era vis, pentru că scuteam un drum de 2 ore, dus-întors. Nu mai trebuia să mă aranjez/machiez și nici să mă îngrijesc de ceea ce voi mânca în ziua respectivă. Mă trezeam, spălam dinții, făceam cafeaua și platouașul de dimineață și mă apucam de lucru. De cealaltă parte, angajatorul meu nu mai cheltuia cu mine nimic în ziua aia. Calculatorul meu nu mai era conectat în priza mea de acolo, nu mai beam apă și cafea de la birou, nu mai solicitam cuptorul cu microunde să îmi încălzesc mâncare, nu mai produceam resturi menajere și nu mai consumam de la baie nimic, de la apă până la săpun. Știți că fiecare companie își face un calcul despre cât o costă un angajat zilnic, nu? Prin urmare, până aici era win – win. Doar până aici, că dacă duc povestea mai departe, ce ziceți de mine care nu ridicam ochii din calculator de la 8 la 8 seara? Pe scurt, pentru că aproape nici nu mâncam, munceam non stop în ziua aia, de multe ori în pijamale. Adică eram mult mai productivă decât la birou unde mai ieșeam pe terasă, îmi mai făceam o siestă sau cine știe în ce mă mai pierdeam, în timp ce cheltuiam resursele biroului fără probleme. Avantaj cine? 🙂

Adevărul despre freelancing

Adevărul este că s-a idealizat mult ideea de freelancing. Și cred că e normal. Au idealizat-o cei care au nu trăit această experiență. Mai mult, când bați drumuri zilnic pe distanțe lungi de dimineața până seara, ți se pare simplu să lucrezi de acasă. Și poate fi pentru 1 zi, 2 zile, 1 lună, 2 luni. Poate fi dacă nu ai copii sau ai copii la grădinițîă sau la școală și after school până la ora 5-6 p.m. Dacă ai copiii acasă sau dacă soțul tău e și el freelancer și profesiile voastre nu sunt foarte compatibile (el are nevoie de liniște, tu trebuie să stai la telefon) se complică lucrurile.
Poate fi simplu dacă ești o persoană căre își dorește mai puțină companie. Care se simte confortabil doar cu ecranul său de laptop sau singură, în atelierul său de lucru.
Dincolo de situația de viață pe care o ai, mai este și percepția celorlați despre tine. Nu știu cum simțiți voi, dar mie mi se pare că la noi în țară e greu să fii perceput serios dacă ești freelancer și mai lucrezi și de acasă. În general, părinții noștri înțeleg mai puțin cu ce ne ocupăm, dacă ”stăm” acasă. Mai sunt și oameni din generația noastră care nu pricep conceptul. Și, mai rău, sunt clienți care nu ne consideră suficient de serioși tocmai pentru că nu avem un birou.
Dar să revenim la adevăr: adevărul meu este însă că azi muncesc mai mult decât munceam când eram angajata altcuiva. Am dat un job de 9, 10, 11 ore, pe unul non stop. Mă opresc atunci când dorm, dar și atunci rulează pe fundal diferite programe. După 3 ani și jumătate pot spune că încă nu am învățat să mă deconectez.

Femeia freelancer

Ooo, aici e buba cea mai mare. În timp ce bărbații freelancer, unii dintre ei care lucrează acasă, sunt percepuți ca băieții ăia ca se pricep la calculatoare și programează de zor, femeile freelancer se zbat cel mai mult. Au luat decizia greu să se desprindă de joburi cu funcții și răspunderi, în speranța că le va fi mai ușor și vor avea libertate mai mare de decizie și un program mai flexibil.
Dar femeia freelancer care lucrează de acasă adesea nu e luată în serios. Se presupune că dacă tot ”stă” acasă, poate să mai pună și de o ciorbă, să mai pună niște rufe la spălat și să aibă grijă și de copii. Mai mult, cu greu o înțeleg apropiații că nu răspunde la telefon și că nu poate sta și cu copiii. Iar femeii, suflet mare și dedicat familiei, îi este imposibil să le spună tuturor răspicat că ea acasă muncește și că în intervalul 9-17 nu este disponibilă, pentru că acela e și programul ei de lucru. Dacă sunt cu ea în casă, fie cu bona, fie cu bunicii, copiii o trag de poale. Iar lor chiar că nu poate să li se opună. Dacă unul dintre copii e bolnav, tot mama stă cu el, pentru că ea are program flexibil. Dacă trebuie dus undeva, tot mama o face, pentru că ea lucrează de acasă, nu semnează nicio condică. Așa se face că sunt zile întregi când de fapt ea nu muncește aproape nimic sau o face mult prea fragmentat ca să poată produce ceva sau să se simtă ea însăși satisfăcută. Așa se face că femeii freelancer îi ia mult mai mult timp să își croiască un drum ca freelancer și să izbândească pe cont propriu.

Adevărul meu despre freelancing

Știți, nu putem face new business cu mâna pe făcăleț și nici măcar client service cu polonicul în mână.
Dacă nu muncești ca freelancer, la final de lună nu facturezi. Nu facturezi, nu încasezi, lucrurile sunt foarte simple. După care, cei care ți-au împins copiii în brațe în intervalul 9-17 se întreabă de ce nu au intrat banii în cont. E management simplu al timpului și logică de clasa a IV-a. Prieteni, luați o foaie de hârtie și calculați. Freelancingul e matematică pură, de la număr de ore muncite, la fee-uri, la clienți noi și apoi la încasări proporționale.
Femeilor mame, dacă vă închipuiți că puteți lucra de acasă în timp ce copiii sunt în vacanță/acasă, vă amăgiți! Da, puteți, dacă aveți un ajutor care pricepe că voi lucrați, nu vă ascundeți în dulap de copii! Și care este ferm cu copiii voștri.
Lucrați de acasă doar dacă știți că vă puteți concentra și puteți produce ceea ce vă doriți, altfel e un proiect din start pierdut.
Așa e, toți ne dorim să câștigăm cât mai mult. Când suntem angajații altcuiva, sunt lucruri de care nu ne îngrijim: laptop, telefon, mașină, benzină, birou. Ei bine, în freelancing preluăm toate acestea, care înseamnă că noi beneficiem de ele, dar din buzunarul propriu. Depinde de fiecare și de obiectiv, însă experiența mi-a spus că nu poți câștiga bani dacă nu cheltui nimic. Serios vorbind, eu mi-am creat toate condițiile de la început, ca să pot fi cât mai productivă posibil. Și foarte multe dintre cele de mai sus, la care se adaugă cărți și cursuri, contabilitate și suport IT, creație, deplasări etc, toate acestea au intrat la investiții. Am investit în mine ca să pot fi competitivă în domeniile pe care activez. Lucru care m-a ajutat și la income-uri, dar și la construirea brandului personal. Am birou acasă pentru zile de concentrare maximă, dar lucrez din afara casei frecvent, în locuri pentru care plătesc spațiu, plus că sunt în căutarea unui birou al meu. Niciodată, decât în momente de maximă urgență (rare), nu lucrez cu copiii lângă mine. Nu pot și nici nu e corect pentru copii.
Pe scurt, eu ca mamă și freelancer în același timp am ales să separ apele. Am scos munca din casă cât am putut de mult. Și așa vă răspund la întrebare tuturor celor care mă întrebați cum de pot să fac atâtea lucruri pentru blog, să organizez evenimente și să concep campanii, să țin trainguri și să am și ore de cabinet one to one cu oameni care vor să slăbească.

Freelanceri, scoateți biroul din casă, cât puteți de mult!

Acesta este secretul. Orele de muncă trebuie să fie de muncă. Nu de mânuit mașina de spălat, ciroba în oală, copiii în curte și dereticat casa.
Cuvânt cheie: DISCIPLINĂ!
Desigur, dacă vă propuneți să câștigați bani din ceea ce munciți și nu este doar un hobby căruia îi alocați jumătate de oră din ziua voastră, cât ațipește copilul vostru de prânz.
Aceasta este opinia mea și doar a mea, bazată doar pe experiență și în ciuda cărților citite și a filmelor vizionate. Și bazată pe situația mea de viață. 
Dacă doriți să fiți la curent cu noutățile de pe blogul de viata sănătoasă, puteti da LIKE paginii de Facebook sau vă puteți abona la Newsletter!
Sursa foto: aici