Gata, eu închid laptopul și telefonul și îmi anunț soțul că am decis ca de joi să intru în weekend. Ah, dar și pe clienții mei simpatici, care îmi susțin munca pe blog. Și, mai ales, pe clientele mele drăguțe cu care fac food coaching și care mă buzzuie non stop. Cum ar fi? 🙂 E o glumă și sper că ați primit-o ca atare. Cu toate acestea, oamenii de știință zic că e serios conceptul. Și poate ar trebui să mai reflectăm pe marginea lui, să știți.
O săptămână de lucru formată doar din 3 zile oferă cea mai bună performanță de la oamenii cu vârsta de peste 40 de ani.
Cercetătorii au descoperit că performanța cognitivă a persoanelor de vârstă mijlocie s-a îmbunătățit pe măsură ce săptămâna de lucru s-a redus la 25 de ore pe săptămână. Atunci când săptămâna a trecut peste 25 de ore, performanța generală pentru subiecții din cercetare a scăzut, pe măsură ce oboseala și stresul au intrat în funcțiune.
Raportul, publicat în seria Melbourne Institute Worker Paper, a invitat 3.000 de bărbați și 3.500 de femei din Australia să completeze o serie de teste cognitive în timp ce obiceiurile lor de lucru au fost analizate. S-a constatat că cei care lucrează 25 de ore pe săptămână au avut cele mai bune rezultate, în timp ce cei care lucrează 55 de ore pe săptămână au avut rezultate mai slabe decât participanții pensionați sau șomeri.
Unul dintre cei trei autori, profesorul Colin McKenzie de la Universitatea Keio, a declarat pentru Times: “Multe țări vor crește vârsta de pensionare. Gradul de stimulare intelectuală poate depinde de orele de lucru. Munca poate fi o sabie cu două capete, prin faptul că poate stimula activitatea creierului, dar în același timp, orele de lucru lungi pot provoca oboseală și stres, care pot afecta funcțiile cognitive.”
“Am subliniat faptul că diferențele în timpul orelor de lucru sunt importante pentru menținerea funcționării cognitive a adulților de vârstă medie și a celor în vârstă, ceea ce înseamnă că, la vârsta mijlocie și mai înaintată, munca cu jumătate de normă poate fi eficientă în menținerea capacității cognitive”.
Cercetarea vine pe fondul creșterii vârstei britanice de pensionare către de 70 de ani. În prezent pentru cineva născut în 1989, o pensie de stat începe la vârsta de 68 de ani.
Subiecții cercetării au fost rugați să îndeplinească sarcini precum citirea lucrurilor înapoi, citirea cu voce tare și potrivirea numerelor și a literelor sub presiunea timpului. Rezultatele au demonstrat că cei care au lucrat 25 de ore pe săptămână au avut cele mai bune rezultate.
Potrivit profesorului Colin McKenzie, nivelul de stimulare intelectuală este puternic afectat de orele de lucru. Munca este un factor de stimulare a creierului, deci principala cauză a oboselii și a stresului. McKenzie consideră, de asemenea, că este foarte dificil să specificăm efectele fiecărui loc de muncă și modul în care afectează abilitățile cognitive ale unei persoane. El spune că oamenii ar trebui să își aleagă întotdeauna slujba pe baza abilităților lor cognitive.
Totuși, Geraint Johnes, profesor de economie la Școala de Management a Universității Lancaster, susține că rezultatele studiului nu sunt tocmai relevante: ”Cercetarea arată problema doar a celor cu vârsta de 40 de ani și astfel nu poate face afirmația că cei peste 40 de ani sunt diferiți de ceilalți angajați”.
“Ceea ce autorii constată este că funcția cognitivă se îmbunătățește până la punctul în care muncitorii lucrează 25 de ore pe săptămână. De fapt, la început, declinul este foarte marginal și nu are mare efect, deoarece orele de lucru cresc până la 35 de ore pe săptămână. La mai mult de 40 de ore pe săptămână, declinul este mult mai rapid”.
De unde vin cele 40 de ore de lucru pe săptămână
Majoritatea profesioniștilor lucrează de luni până vineri între orele 9:00 și 17:00. Dar de ce este așa? Cine a decis să se lucreze 40 de ore pe săptămână? Este un număr magic care duce la productivitate la locul de muncă și fericire acasă?
Sunt 40 de ore pe săptămână prea multe, prea puține sau este în regulă așa? Este o întrebare importantă adresată profesioniștilor din domeniul resurselor umane. Programul de la birou poate avea un impact major asupra angajamentului, productivității și cifrei de afaceri a companiei angajatoare.
“8 ore de muncă, 8 ore de odihnă, 8 ore de somn”. Aceasta este o frază inventată în 1817 de către Robert Owen – proprietar de moară Welsh din secolul al XVIII-lea și activist pentru drepturile muncii. Owen a fost doar unul dintre mulții activiști care au susținut condiții mai bune de muncă după Revoluția Industrială. În anii 1800, era normal ca oamenii din industria prelucrătoare să lucreze aproape 100 de ore pe săptămână: între schimburile de 10 și 16 ore, în săptămâni de lucru de 6 zile.
La începutul anilor 1900, multe industrii au adoptat ora de lucru de 8 ore, dar majoritatea oamenilor lucrau 6 zile pe săptămână. Aceasta a continuat până în 1926, când Henry Ford a eliminat o zi de muncă cerută de angajații săi. Ford a descoperit că muncitorii săi erau de fapt mai productivi dacă lucrau 40 de ore pe săptămână decât dacă lucrau 48 de ore pe săptămână. Succesul său a inspirat companii de producție din toată țara să adopte săptămâna de lucru de 40 de ore.
Sunt 40 de ore pe săptămână prea puține?
Această întrebare este singura care are un răspuns clar, iar răspunsul definitiv este nu. Există un munte de dovezi provenind de la mai mult de 100 de ani de cercetări și teste pentru a dovedi acest lucru. Ernst Abbé, șeful uneia dintre cele mai mari fabrici germane, a scris cu mulți ani în urmă că scurtarea de la 9 la 8 ore, adică o reducere de peste 10%, nu a implicat o reducere a productivității, ci o creștere. Chiar și înainte de Ford, producătorii de pe tot globul au desfășurat experimente și au descoperit cât de mult timp de muncă a dus la creșterea productivității.
Un raport din 2004 publicat de Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al CDC oferă un rezumat al celor 52 de studii de psihologie aplicate privind impactul schimbărilor în acest sens și al orelor suplimentare. În general, studiile au constatat că impactul a fost negativ – atât pentru angajatori, cât și pentru angajați: persoanele care lucrează în mod regulat ore suplimentare sunt mai puțin sănătoase decât cele care nu o fac. Este mult mai probabil să crească în greutate, să se îmbolnăvească și să se rănească la locul de muncă. Oamenii sunt mai puțin atenți și mai multe șanse de a face greșeli după a 8-a oră de lucru. Persoanele care lucrează în mod obișnuit orele suplimentare sunt mai puțin productive decât cei care lucrează 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.
Pam, pam, deci, oameni buni, ne întoarcem la rugămintea mea de mai sus legată de reflecție? Ne mai gândim ce facem cu atâta muncă și cum facem să ne întoarcem către noi și nevoile noastre? Căci dincolo de aceste 40 de zile despre care discutăm, să fim foarte serioși, sunt oameni care lucrează și 100 de ore și poate mai mult…
Sănătate vă doresc, că e mai bună decât toate!
