Grup nou pentru slăbit

“Eu am nevoie să mă ții din scurt”.

“Nu cred că funcționează, e prea lejer, am nevoie de ceva mai strict”.

“E prea multă mâncare, cum să slăbesc dacă sunt mereu sătulă?”.

“Nutriționistul meu mă certa mereu, tu ești prea blândă. Oare o să meargă?”

Sunt o parte din feedbackurile pe care le aud de 8 ani încoace în consilierile pentru slăbit. Și, mărturisesc, sunt și motivul care pe mine m-a dus mai aproape de psihologia mâncatului. Și, care m-a determinat ca, în timp, să nu mai iau femei în procese care nu implică și coaching. Pentru că, în esență, slăbitul este consecință unui proces de schimbare. Și dacă nu îl abordăm așa, nu va funcționa pe termen lung. Și ce ne doare cel mai tare, de fapt? Că atunci când terminăm procesul alături de un specialist, oricum s-ar numi el, ne întoarcem de unde am plecat. Pentru că tot timpul acesta ce am făcut a fost să ascultăm de bici și doar atât. Ne-am concentrat întreagă atenție că să “facem bine”, așa cum am primit indicații din exterior.

Nu ne-am întrebat de ce facem ceea ce facem.

Nu ne-am întrebat dacă ni se potrivește, am plecat de la ideea că dacă așa a zis specialistul sigur așa e.

Nu ne-am întrebat dacă ne simțim bine, am presupus din start că trebuie să ne simțim rău.

Nu ne-am întrebat dacă ne plac unele alimente și vom continuă să le mâncăm după ce terminăm dieta.

Nu ne-am întrebat dacă e suficientă mâncare pentru noi sau prea multă, am mâncat pur și simplu tot din farfurie. Fără să ne gândim de ce facem asta în fiecare zi, dacă sunt zile în care efortul e diferit și foamea nu e la același nivel.

Nu am întrebat niciodată corpul dacă e fericit cu ce primește ori, dacă el ne-a trimis vreun semnal, l-am ignorat fără regret.

Ba, mai mult, ne-am bucurat că e așa, pentru că nu-i așa, corpului îi trebuie durere, nu plăcere, ca să fie adus în locul unde îl vrem noi.

Și, în felul asta, ne-am pierdut busola interioară.

Fără să ne dăm seama, am dat puteri altora asupra noastră, cu fiecare meniu standard primit și fără nicio explicație, fără (psiho)educație, că doar nu avem timp de așa ceva. Noi vrem doar să slăbim, restul sunt vorbe și prea multă vorba strică, nu plătim pentru vorbe.

Lună după lună, ani după ani. Fără busolă. Iar biciul ăla folosit de toți cei care ne-au așa zis “ghidat” a ajuns instrumentul nostru preferat. Nu mai trebuie să fie nimeni cu el lângă noi, că l-am preluat noi demult și îl folosim tot timpul în relația cu sine.

Ladies, nu e ceea ce vreți, așa-i?

Știu după fiecare email pe care îl primesc, cu povestea personală. Toate strigă următorul mesaj: “sunt captivă în cercul asta vicios, vreau să ies și nu știu cum, ajută-mă!”.

Avem de înlocuit biciul cu vocea blândă. Privirea critică din oglindă cu privirea plină de compasiune și poate de admirație.

Indicațiile ferme cu propunerile de mese, însoțite de educație alimentară – adică undița, nu peștele, ca în viitor să pescuiți singure și liniștite.

De cultivat observația. Către sine și nevoile proprii. De aflat nevoi demult pitite, cu frică, în cine știe ce unghere.

De aflat motivația. Că uneori vrem cu încăpățânare să scăpăm de niște kg, fără să știm de fapt, de ce. Și, mai ales, la ce ne-au servit aceste kilograme în timp. Că în loc să le hulim, poate, în primă fază le mulțumim.

De învățat că nu trebuie să flămânzim și să suferim, că să scăpăm de kg. Că e ok să fim sătule.

Să aflăm ce tip de foame experimentăm cel mai des. Pentru că foamea corpului nu e atât de intensă că foamea sufletului sau a minții.

Să înțelegem de unde vine perfecționismul și ce este cu gândirea “all or nothing”.

Să învățăm cum să mâncăm conștient.

Să aflăm cum lucrăm cu scala foamei și cea a sățietății.

Să învățăm ce înseamnă continerea, să ne împrietenim cu emoțiile noastre, indiferent de “culoare”.

Să învățăm să nu mai mâncăm mânate de emoții, să dăm întâi emoției ce este al emoției și apoi să verificăm dacă ne mai este foame.

Să învățăm mâncatul intuitiv.

Hai cu mine, că să lași biciul în cui, dacă vrei să înveți ce e cu slăbitul ăsta, la ce reacționează corpul și cum să faci, pas cu pas!

Cine sunt eu și ce mă recomandă

Sunt Florina Badea – health coach pentru femei și tehnician nutritinist, cu formări în echilibru hormonal pentru femei, tehnici somatice de lucru cu stresul și coaching pentru mâncat emoțional. Am lucrat de peste 8 ani cu sute de femei și cu peste 10,000 de oameni în mediul corporate, pe care i-am însoțit în procesele lor de împrietenire cu mâncarea, corpul și emoțiile lor, că să slăbească ori să se simtă mai conectați cu sine. În esență, toate au fost procese de auto-cunoastere, din care au ieșit mai rezilienți și au navigat mai ușor prin viață.

Ce vă propun

În 8 ani de experiență de lucru cu clienți care vor să slăbească, 99,9% femei și după sute de intervenții nutriționale și câteva zeci de grupuri facilitate, am creat anul acesta cel mai cuprinzător format care să vă ajute.

Grupul ”Her Harmony” – grup pentru slăbit, prin re-echilibrare hormonală, tehnici pentru mâncat emoțional și practici somatice de reducere a stresului.

În noiembrie începem și durează 3 luni. Durează atât pentru că schimbarea nu se petrece de pe o zi pe altă. Am ales această perioadă a anului tocmai pentru că e este una dintre cele mai aglomerate și vreau să vă arăt cum puteți avea grijă de voi și cum să nu mai renunțați la voi tocmai acum. Plus că decembrie înseamnă sărbători și deci aveți nevoie de susținere și ”tehnică” și emoțională. Iar ianuarie este oricum o lună nesuferită din an, în care parcă nimic nu ne ajută.

Mai mult, nu e un format care să vă încarce cu zoom-uri. Avem doar 3 zoom-uri, unul pe lună, însă schimb veți avea o mulțime de resurse.

Dacă vrei și tu să participi cu inima deschisă la acest grup, lasă-mi mesaj la [email protected], ca să îți spun în detaliu despre cum se vor desfășura acolo lucrurile.

Nu am multe locuri, știi tu – prima venită, prima servită.

Te aștept cu entuziasm și cu o tolbă plină de instrumente care să te ajute să slăbești, să te menții, să fii energică și sănătoasă, cu poftă de viață și de a te arăta în lume, așa cu îți dorești.