Într-o societate din ce în ce mai conștientă de importanța unei alimentații sănătoase, un fenomen nou capătă atenție: ortorexia. Ortorexia, deși nu este încă recunoscută oficial ca o tulburare alimentară în manualele de diagnostic, este totuși un comportament problematic legat de alimentație care poate avea repercusiuni serioase asupra sănătății și calității vieții.
Ce este ortorexia
Ortorexia se caracterizează prin obsesia pentru o alimentație „perfectă” sau extrem de sănătoasă. Persoanele care suferă de ortorexie sunt prea preocupate de calitatea alimentelor, punând accent excesiv pe mâncarea organică, evitând alimentele considerate „nepure” sau „nenutritive”. Deși la prima vedere acest comportament poate părea benefic, el poate deveni dăunător atunci când limitează sever alegerile alimentare și când induce anxietate sau sentimente de vinovăție.
Cum afectează ortorexia calitatea vieții
Din păcate, ortorexia chiar afectează calitatea vieții în mai multe moduri. În primul rând, poate duce la deficiențe nutriționale din cauza eliminării unor grupuri întregi de alimente. De asemenea, poate izola social persoanele afectate, deoarece mesele în familie sau cu prietenii devin dificile datorită restricțiilor alimentare stricte pe care persoana și le impune singură.
Cum știi că suferi de ortorexie?
Există câteva semne care pot indica faptul că o persoană suferă de ortorexie:
- Preocupare excesivă: Dacă gândurile despre alimentație sănătoasă sunt obsesive și consumă mare parte din timp.
- Restricții severe: Evitarea unui număr mare de alimente, inclusiv cele considerate de bază într-o dietă echilibrată.
- Stres și vinovăție: Sentimente de anxietate, vinovăție sau autodepreciere atunci când se deviază de la regimul alimentar strict.
- Izolare socială: Refuzul participării la evenimente sociale din cauza temerilor legate de mâncare. Nu te mai vezi cu familia nici măcar de sărbători.
- Inflexibilitate. Orice ar fi, nu vrei să abați de la regulile tale super stricte. Nu înțelegi ideea de excepții că acestea nu îți vor influența sănătatea și nici greutatea.
- Lipsa bucuriei. Ajungi să nu te mai bucuri deloc de mâncare.
Ce poți face?
Dacă te confrunți cu ortorexia, iată câțiva pași pe care îi poți urma:
- Recunoaște problema: Admiterea că alimentația sănătoasă a devenit o obsesie este primul pas spre recuperare.
- Caută ajutor profesional: Un nutriționist care lucrează și cu instrumente de coaching sau de psihologie sau un psihoterapeut poate ajuta la stabilirea unui plan de alimentație echilibrat și la abordarea problemelor psihologice subiacente.
- Flexibilitate alimentară: Încercarea de a introduce treptat alimente “interzise” în dietă, pentru a reduce anxietatea asociată cu ele.Expunerea la noi alimente pas cu pas, bucată cu bucată, este esențială.
- Conștientizare și educație: Învățarea despre o alimentație echilibrată și recunoașterea că nu există alimente perfecte sau complet dăunătoare.
- Sprijin social: Discutați cu prietenii și familia despre provocările pe care le întâmpinați și căutați sprijin în toate grupurile sociale din care faceți parte. Nu e nevoie să vă ascundeți, nu ați făcut nimic rău și cu sprijinul potrivit din toate părțile veți reuși ușor ușor să vă reapropiați de mâncare.
Ortorexia ca Patologie
În termeni patologici, ortorexia este caracterizată prin comportamente compulsive și rigide legate de alimentație, precum și prin o preocupare excesivă pentru impactul alimentației asupra sănătății.
Caracteristicile Patologice ale Ortorexiei
- Restricție excesivă: Persoanele cu ortorexie tind să impună reguli extrem de stricte privind alimentația, ceea ce poate duce la eliminarea unor întregi grupe de alimente, precum carbohidrații sau grăsimile, fără o bază medicală reală.
- Comportament obsesiv-compulsiv: Gândirea obsesivă în jurul alimentelor „curate” și comportamentul compulsiv de a urma diete restrictive sunt semne ale naturii patologice a ortorexiei. Aceasta poate include ore întregi petrecute planificând și pregătind mese „perfecte”.
- Impactul psihologic: Ortorexia poate conduce la anxietate, depresie și izolare socială. Sentimentele de vinovăție sau eșec atunci când nu se respectă regulile auto-impuse sunt comune.
- Impactul fizic: Pe termen lung, restricțiile dietetice pot duce la malnutriție, deficiențe de vitamine și minerale, și alte probleme de sănătate.
Diagnosticarea ortorexiei
Ortorexia nu este încă recunoscută oficial ca tulburare alimentară distinctă în sistemele de diagnosticare standard, cum ar fi DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale). Cu toate acestea, profesioniștii din domeniul sănătății sunt din ce în ce mai conștienți de această condiție și folosesc criterii adaptate pentru a o identifica și trata.
Tratamentul ortorexiei
Tratamentul ortorexiei se concentrează pe abordarea aspectelor patologice ale tulburării și pe restaurarea unei relații sănătoase cu mâncarea. Acesta poate include terapie cognitiv comportamentală pentru a schimba gândirea obsesivă, consiliere nutrițională pentru a restabili o dietă echilibrată, și, în unele cazuri, medicamente pentru a trata anxietatea sau depresia asociate.
Într-o societate care pune un accent mare pe sănătate și fitness, este vital să recunoaștem când preocuparea pentru o alimentație sănătoasă depășește limita și devine patologică. Ortorexia, în esența sa patologică, este o mărturie a faptului că echilibrul și moderația sunt cheia unei vieți sănătoase, atât din punct de vedere fizic, cât și mental. Este esențial să recunoaștem semnele și să căutăm ajutor pentru a restabili un echilibru sănătos în alimentație și în viață. Prin conștientizare și acțiune, putem depăși obstacolele pe care ortorexia le prezintă și putem trăi o viață mai echilibrată și mai împlinită.
