Sesiunea de Somatic Experiencing – despre resurse

Încep o serie de articole despre ce înseamnă directia SE Somatic Experiencing (SE), la cererea voastră, a tuturor femeilor care vor să afle mai multe despre această terapie, pe care eu am început deja să o ofer în pachetele mele, care au sau nu legătură cu mâncatul emoțional. Nu e nevoie să întâmpinați probleme legate de alimentație ca să vă doriți să lucrați în sesiuni de SE. Este suficient să simțiți că aveți nevoie de mai multă reglare în ceea ce privește sistemul nervos. Poate vă e greu să vă conțineți emoțiile, poate aveți un tipar de anxietate sau poate nivelul de stres este așa de mare încât a devenit copleșitor și aveți nevoie să învățați cum să faceți să îl reduceți. Cheia este în corp și metode SE asta face, vă ajută să vă conectați la corp într-o manieră blândă și plină de compasiune, ca să vă înțelegeți mai bine, în primul rând.

Personal, de când am început această formare și datorită tuturor orelor de lucru cu sine, sunt mult mai liniștită în interior. Simt că furtunile din mine fac acum mai puține ravagii. Nu înseamnă că nu le mai am, ci că atunci când simt că se apropie, am capacitatea de a le întâmpina într-o manieră în care să nu se mai transforme în tsunami pentru mine, care să mă debiliteze emoțional zile întregi și să mă țină blocată. Dar am ajuns aici într-un an și jumătate de practică continuă, atât la clasă, cât și în sesiuni individuale personale, dar mai ales prin exersarea tehnicilor învățate în aceste contexte, între sesiuni și modulele de formare. Toți cei care trecem prin această formare avem datoria să lucrăm cu sine în paralel cu lucrul cu clienți, tocmai pentru a nu ne lăsa cuprinși de vortexul traumatic al fiecărei persoane cu care lucrăm.

Să revenim deci, pentru clarificările care mi s-au cerut. Somatic Experiencing (SE) este o metodă de terapie care se concentrează pe eliberarea traumei fizice și a stresului post-traumatic printr-o mai bună conștientizare și integrare a experiențelor somatice, adică ale corpului. Această abordare a fost dezvoltată de Dr. Peter A. Levine, care a observat că animalele sălbatice folosesc mecanisme naturale pentru a-și regla și elibera energia după evenimente traumatice, evitând astfel dezvoltarea simptomelor ulterioare de stres post-traumatic.

În SE lucrează avem convingerea că al nostru corp deține resursele și capacitatea intrinsecă de auto-reglare și vindecare. Practica implică identificarea senzațiilor fizice care sunt legate de stres și trauma și lucrul cu aceste senzații pentru a ajuta la eliberarea energiei reținute și la rezolvarea stării de hiperactivare sau de amortire, care sunt adesea rezultate ale traumei. În loc să se concentreze pe narativul sau pe evenimentul traumatic în sine, SE pune accentul pe percepțiile actuale ale corpului și pe experiențele senzoriale.

În SE vorbim mult despre resurse și îmi doresc să devenim cât mai multe dintre noi conștiente despre ce înseamnă aceste resurse.

Resursele în contextul SE se referă la orice poate contribui la stabilitatea și echilibrul unui om în timpul procesului de vindecare. Ele pot include:

1. Resursele interne:
   • Capacitatea de a simți și a urmări senzații plăcute sau neutre în corp, care pot servi ca ancore pentru stabilitate în timpul explorării traumei.
   • Utilizarea imaginilor mentale sau a amintirilor pozitive care pot induce o stare de calm și securitate.
2. Resursele externe:
   • Prezența fizică sau emoțională a unei alte persoane, cum ar fi un terapeut sau un partener de suport.
   • Obiecte sau locuri care induc confort și siguranță.
3. Resurse contextuale:
   • Mediul fizic care este sigur și confortabil.
   • Rutine și structuri zilnice care încurajează sentimente de normalitate și control.

Ce mi se pare mie frumos și extrem de conținător este că abordarea SE încurajează clienții să dezvolte și să utilizeze aceste resurse pe parcursul terapiei pentru a construi reziliența și pentru a facilita procesul. O sesiune tipică de SE  implică atât discuții – parte de conectare socială și de dezvoltat tema clientului, dar mai ales coborârea din cognitiv (discuțiile pe temă) și atenția asupra experiențelor corporale, încurajând clientul să exploreze mișcări sau poziții care ar putea ajuta la eliberarea tensiunii și la îmbunătățirea reglării emoționale și fiziologice.

Terapia Somatic Experiencing este aplicabilă într-o varietate de contexte, individual, în grupuri și în situații de criză sau dezastru. Este folosită de profesioniști din domeniul sănătății mentale, precum și de alte categorii de specialiști care lucrează cu trauma și stresul – coachi, profesori, pompieri, medici, terapeuți de tot felul.

Pentru a explora mai mult această abordare, literatura include lucrările fondatorului SE, Dr. Peter A. Levine, precum “Waking the Tiger: Healing Trauma” și “In an Unspoken Voice: How the Body Releases Trauma and Restores Goodness”. Acestea oferă o înțelegere detaliată a principiilor și practicilor SE.

Însă cu adevărat beneficiile terapiei SE nu le veți înțelege din cărțile acestea, care explică foarte bine conceptul, însă nu uitați că tot ce citim înseamnă tot accesarea cognitivului. Ci veți înțelege lucrând în sesiuni specifice. Și dacă veți vrea să accesați sesiuni de SE, vă aștept să facem asta împreună, cu un email la [email protected].

Să vă fie de folos!