Weekend aniversar în Bari – primitor, ieftin și cald

Am urcat în Bolt și am făcut 1 oră și 20 de minute până la aeroport. Cam la fel a fost cursa București-Bari. Ne-am foit de 2 ori, am luat 2 guri de apă, am făcut câteva foto și pac, am aterizat. Una dintre cele mai frumoase aventuri ale noastre în Italia. V-am spus că iubim Italia, da? 🙂 Mult. There is no place like Italy. Adică fie vacanțele cât de frumoase, câteva zile trebuie să trecem și prin Italia. Anul acesta mai fusesem o dată, în Veneția, cu fetele. Bari ne fusese descris ca destinație oarecum plictisitoare. Dar ne-am obișnuit să nu mai ascultăm tot ce spun alții și să vedem cu ochii noștri. Am fost răsplătiți cu un weekend în Bari, un oraș tânăr, vesel, cald și primitor.

Cine m-a ajutat să planific această călătorie

M-am împrietenit în Haferland cu Monica Anghelovici, de la povestidecălătorie.ro. Știți blogul ei? Dacă nu îl știți, e cazul să vă împrieteniți, e o adevărată inspirație. Am rămas în legătură cu Monica, deși nu reușim să ne vedem des. Vorbim însă online. I-am povestit în septembrie că vreau să revăd Italia, iar ea mi-a oferit un pont. Să îmi fac un card de membru la Wizz Air. Ceea ce am și făcut, iar destinațiile pe care le-am cumpărat au costat 520 lei, respectiv 420 lei. Primul cost a fost pentru Bari, cu locuri incluse și cost club card. Al 2-lea pentru Sicilia (urmează). Monica mi-a povestit cum călătorește ea cu bani mai puțini decât în țară cu Wizz Air și m-am convins apoi singură. Mulțumesc, Monica!

Călătoria cu avionul

Durata zborului, o medie între dus și întors – 1h și 30 minute. Totul a decurs lin, orele de zbor au fost foarte bune – 14.45 la întors și 13.20 la întors. Pentru noi sunt ore bune, ca să avem dimineața timp de dus copiii la școală, respectiv grădi. Nu avem ce să comentăm, nu a existat nicio întârziere, nicio altercație. Am călătorit fiecare cu rucsacul lui, de pus sub scaunul din față. Adică nu am plătit bagaj. Cafea, apă și tratație am luat pe aeroport, înainte de îmbarcare. Am făcut check in online, boarding pass-urile le-am avut în wallet. Am reușit să nu avem balast cu noi. De data asta, nici măcar o carte nu am cărat. Știam că ajungem repede și am petrecut timpul să vorbim.

 

Cazarea noastră

Cazările le facem pe Booking, am ales un Best Western, aproape de Basilica Sfântul Nicolae. Nu sunt prea multe hoteluri în Bari, că nu e un oraș prea mare. Am plătit 800 lei pe 2 nopți, micul dejun a fost inclus și acceptabil, tipul continental. Foarte bună cafeaua și pâinea lor. Camera călduroasă, curată, cam prea mare pentru cât somn am prestat noi acolo. 🙂

Dacă nu mă grăbeam, făceam cazarea tot prin Wizz și acumulam puncte care ulterior mi se scad din biletele de avion. Dar știu pentru data viitoare, în Sicilia. Abia aștept!

Legătura aeroport – hotel

Am luat trenul foarte ușor, de la aeroport. Costul biletului e de 5 euro pe sens. Puneți pe google map destinația și e foarte ușor de mers, în funcție de zona în care aveți hotelul. Am ajuns în 20 de minute și am mai mers vreo 10 pe jos, admirând toamna și frunzele bătute de vânt. Da, a cam bătut vântul, dar nu a plouat deloc, în ciuda prognozei.

Transportul în Bari

Să vă zic drept, nu are rost să plătiți transport. Bari e un orășel care merită făcut la pas. Distanțele nu sunt lungi și e o plăcere să vă plimbați pe promenada mării ori de la Adriatica la Gara Centrală – drum de 30 minute maxim.

Cum ne-am simțit un weekend în Bari

Probabil vă întrebați de ce Bari? În afară de faptul că e ieftin. 🙂 Bari e un oraș în sudul Italiei, într-o zonă atipică. Dar în sens bun, zicem noi. Am găsit oameni calzi, primitori, amabili, săritori. Ușile deschise la case, pe străduțele din orașul vechi. Regiunea Puglia, din care face parte Bari din punct de vedere administrativ – teritorial, e cunoscută ca una dintre cele mai sărace zone ale Italiei. Dar oamenii nu par să sufere, dimpotrivă. Am găsit oameni veseli, râsete multe și un ritm lent de viață.

Cunoscuții care ne vorbiseră nouă despre Bari ni l-au descris ca pe un oraș de tranzit. Lumea trece pe acolo ca să meargă la Matera ori la Alberobello, celebru pentru căsuțele trulli, ori la Polignano a Mare și Altamura. Nu ne-a spus nimeni că Bari e un amestec de Barcelona cu Salonic și Veneția la un loc. Că pe străduțele din Bari Vecchia ne vom simți ca în Croația, zona aflată cândva sub ocupație venețiană, pe care am bătut-o în vară. Dar asta am descoperit noi singuri, în ciuda vântului și a faptului că sâmbătă am decis să mergem la Alberobello.  Bari ne-a ajutat să ne desprindem un pic de agitația zilnică, să ne odihnim și să ne reamintim ce mult ne place să explorăm la pas.

Vineri după masă – prima gustare

Am citit înainte să plecăm pe câteva bloguri despre oraș și ce poți face un weekend în Bari. Dar nu ne-am propus să bifăm. Am zis să o luăm la pas, încet. Așa că imediat ce am făcut check in-ul la hotel, am ieșit să luăm o gustare. Se făcuse cam 4 și noi nu luasem un prânz adevărat. Știam că nu vom putea mânca la ora aia în Bari, căci după prânz restaurantele se închid și se deschid apoi seara târziu.

Ne-a ieșit în cale o pasticcerie (Rex), unde ne-am dat seama că vom avea o experiență bună, că erau toți localnicii la cafea acolo. Au fost fericiți că soțul le-a vorbit în italiană, așa că am băut o super cafea, am mâncat un sendviș demențial și am luat și un desert specific, o tartă cu fistic și lămâie. Adică am luat combustibil pentru o explorare de oraș. Aveam nevoie. Nu dormisem toată noaptea anterioară, fuseserăm la spital cu pitica, deci meritam niște confort food.

Bari Vecchia

Am traversat apoi imediat bulevardul Vittorio Emanuele și am intrat în Bari Vecchia. Am ajuns imediat la Basilica Sfântul Nicolae. Așa ne-au dus pașii. Am rămas un pic impresionați tot drumul. Pentru ei, sfântul Nicolae e important, e ocrotitorul orașului. Cum e la noi Sfântul Dumitru la noi. Doar că ei îl au pe sfânt la fiecare colț de stradă și de casă, pus la loc de cinste. Italienii din această zonă sunt foarte credindicioși.

Nu speram să ajungem și noi la cripta Sfântului. Dar am ajuns și a fost un moment emoționat, tocmai pentru că ne-am întâlnit și cu o comunitate de români acolo. A fost un sentiment tare frumos și ușurător, mai ales că noi veneam după o perioadă cu multe provăcări acasă, de sănătate.

Lungomare

Ieșirea din catedrală ne-a scos pe promenda din Bari, de la malul Adriaticii, care ducea până la port în stânga și până la plajă, în dreapta. Am parcurs o bucată de drum, dar am intrat înapoi în centrul vechi, parcă ne atrăgea ca un magnet.

Am bătut străduțe, la pas. Am tras cu ochiul în bucătăriile localnicilor, care stăteau cu ușa deschisă. În unele case oamenii degustau vin împreună cu localnicii, iar în altele femeile găteau, cu ușa la bucătărie larg deschisă. Senzația de comunitatea unită și de încurajarea a turiștilor să le calce pragul te însoțea tot timpul.

Cina din prima seară

Am luat cina la un mic restaurant unde unul dintre chelneri era român. Și a fost funny că jumătate din avion a mâncat la același restaurant. Faină și plăcută atmosfera. Am plătit 30 de euro pentru bruschetele cu ruccola, 1 fel principal de fiecare (celebrele orechette cu pesto și paste cu sos de brânzeturi) și câte un pahar de vin.

Atât pentru prima seară. Am avut, la final, cel mai lung somn de când am eu copii. Cred că am dormit 10 ore neîntrerupte.

A 2-a zi – în Alberobello

Urma să plecăm duminică la 14.30, deci am socotit dacă e bine ca duminică să ieșim din Bari. Ceea ce nu a ieșit ok la socoteală, nu avea rost să riscăm să pierdem avionul. Nu aveam experiență cu transportul în afara orașului. Așa că am decis să ieșim din Bari sâmbătă, a 2-a zi deci. Voiam să vedem căsuțele trulli din Alberobello. Dar nu ne-am grăbit.

Am luat micul dejun de voie și am plecat încet către gară. Acolo însă am aflat că nu circulă trenul direct către destinația noastră. Sunt lucrări de 2 ani încoace. Ceea ce eu de pe bloguri nu am aflat, pentru că articolele nu erau așa recente. Există deci opțiunea bus și apoi tren, până în prânz. Durata ei a fost cam de 2 ore și un pic. Și opțiunea bus direct, dar care pleca după ora 13.00. Durata: 1h. Noi am ales prima variantă, că eram la gară. Nu ne-am gândit însă că poate era mai bine să alegem varianta 2, că mai făceam lucruri prin Bari între timp. Ne-am dat seama când am ajuns în Alberobello că imediat după 2 a venit și busul direct. Deci, mai bine îl luam pe acesta. Ca să nu mai stăm 2 ore în șezut și să și schimbăm busul cu trenul. La întoarcere am luat bus-ul direct, am făcut 1 oră, dar a fost extrem de aglomerat. Am stat în picioare.

Dar all in all a fost o călătorie plăcută, care ne-a arătat Italia de sud rurală. Nice, plină de măslini. Cred că e principala lor sursă de venit, în afară de turism. Altminteri, trafic ca la noi. Doar că nu la fel de isterici ca noi, ori poate am perceput eu altfel, că eram în mini vacanță.

Ce am făcut în Alberobello

Bătea vântul, parcă ne lua pe sus. Era puțină lume. Am ajuns imediat la căsuțele trulli. Era pustiu, din cauza vremii. Nice, dar nu ieșit din comun, mi s-a părut că seamănă cu Bastionul Pescarilor din Budapesta. Am avut ocazia să și intrăm în câteva dintre ele. Intrarea era liberă, dar turiștii sunt îndemnați să lase ce donație îi lasă inima.

Multe dintre căsuțele trulli sunt locuite, par așa niște căsuțe de ștrumfi, sunt bine îngrijite și la intrare cu plante mari, tip copăcei. Căsuțele fac parte din patrimoniul UNESCO, puteți citi pe site-ul lor despre istoria lor.

Ne-am oprit în oraș la o pasticcerie, unde am luat o brioșă home made și o plăcintă, cu grozava cafea locală. Și, am împărțit un sendviș multicereale cu prosciuto și mozarella, plus roșii uscate. Era ora mesei, pe care am sărit-o, am decis să mâncăm în Bari, ca să luăm primul autobuz înapoi.

Deci, prea multe nu am făcut acolo, din cauza vremii și a faptului că doar 2 autobuze mai era la întoarcere căter Bari și nu voiam să ne prindă noaptea. Dar a fost suficient, zicem noi.

â

Seara în Bari

Ne-am întors în Bari centrale, unde am mers întâi să vedem mersul trenurilor pentru duminică, la întoarcerea către aeroport. De la informații, o domnișoară drăguță ne-a lăsat scris orele și ce tren trebuie să luăm. Am plecat liniștiți către centru, să batem cu pasul străzile pline de turiști, dar și de localnici.

Am admirat, la pas, femeile elegante și bine îmbrăcate, bărbații aranjați și studenții zgomotoși, care populau fiecare cafenea și restaurant. De altfel, Bari e centru universitar și se explică.

În Bari și zona de lângă gara centrală e frumușică – piața Aldo Moro, cu îmbinarea de clădiri noi și vechi. Sunt câteva locuri pe care nu aveți cum să le ratați:

• Via Sparano da Bari – e chiar strada pe care se merge de la gară către centrul vechi, plină de magazine de la Hermes la Zara;
• Corso Vittorio Emanuele II – bulevardul principal din Bari, după numele primului rege al Italiei. De altfel, cred că nu există oraș în Italia care să nu aibă o stradă cu acest nume. Și în Alberobello e unul. 🙂
• Catedrala din Bari;
• Biserica Sf. Nicolae;
• Lungomare – promenada lor, care seamănă un pic cu cea din Salonic, dar care e mult mai protejată, nu te lasă să pici în mare. 🙂 Ne-am fi plimbat mai mult pe acolo, până la plajă, dar ne cam sufla vântul;
• Teatrul Margherita – e în zona portului vechi, se vede din depărtare, nu am ajuns până în fața lui;
• Restaurante și terase pe partea de bulevard Vittorio Emanuele, către Bari Vecchia;
• Teatrul Petruzzelli – e o clădire din piatră roșie care răsare în cale la capătul unei străzi ce se intersectează cu centrul vechi. De neratat, e prea mic perimetrul.

Mâncarea în Bari

Ieftină și bună, ar fi de zis pe scurt. A 2-a seară am mâncat la Mastro Ciccio.

Cred că fotografiile spun totul. Caracatița a fost foarte bine făcută, iar brânza buratta, specialitatea locală e ceva….de nepovestit. Se găsește și în România, nu în foarte multe restaurante, eu la Gargantua am mâncat.

Am mai mâncat buratta in carrozza, deși e moartea siluetei și mama colesterolului. Am împărțit o bucată. Costă 2.50 euro și e buratta în crustă, evident prăjită. Leșin de poftă numai când îmi amintesc. Mai ales că se știe ce fan brânză sunt eu. 🙂

Mi-a plăcut mult în restaurantul local, bine cotat pe Trip Advisor că aveau legume multe – crude, verzi și colorate, dar și fripte pe plita lor unde făceau burgerii. Cred că totuși am mâncat prea mult, așa că am luat din nou orașul vechi la pas, în miros de detergent și balsam, de la rufele puse la uscat pe sârma dintre case. Pitoresc și pot să spun că liniștitor.

Ultima zi din weekend în Bari și ceva concluzii

Nu ne-am îndepărtat prea mult, am luat din nou la pas străduțele și ne-am bucurat de prietenia din privirea localnicilor. Am vorbit, am râs, am admirat piețele lor cu legume și fructe, dar și furgonetele cu pește și fructe de mare, pe care se băteau femeile locului, îmbrăcate elegant.

Mi-a plăcut cafeaua, care e foarte bună peste tot. Ar fi chiar o împietate dacă în Bari s-ar bea cafea nasoală.

Mi-a plăcut că și duminica erau deschise magazinele și supermarketurile. Mi-am amintit cu neplăcere de o duminică în Munchen când nici măcar o apă nu am putut cumpăra, darămite un suvenir.

E cam sport periculos să treci strada, dar dacă te asiguri că nu e vreo mașină sau vreun scuterist prin zonă, e ok.

N-am plătit cu cardul decât la hotel, deci nu prea știu cum e cu plățile online.

În cafenele, restaurante și orice magazin, la orice comandă, cât de mică, toată lumea e prietenoasă. Dacă mai ”rupi” un pic de italiană, sunt în stare să te ia acasă.

Atenție la cum vă planificați mesele, după prânz se închid restaurantele. Cam ca la greci. După care, se deschid de la 19 încolo. Dar pasticceriile sunt deschise, pentru un sedviș gustos și ceva tarte home made. Mult de tot mi-au plăcut și acestea.

Ce pot să mai zic la final e că am simțit cu totul că e vacanță, chiar dacă a fost scurtă. Am dormit bine, am văzut un oraș calm și primitor, am mâncat grozav, am văzut căsuțele truli și nici măcar nu m-am simțit jefuită la portofel, fără să primesc nimic în schimb. Un weekend în Bari e o idee grozavă, vă zic! Puteți încerca și voi, mai ales că avem de la Monica acel pont legat de biletul de avion.

Mai vreau! A mai fost cineva?

Știți rubrica mea TRAVEL, SPORTS AND FUN? Am multe articule acolo despre călătorii, cu feedback foarte bun.