Nu mai este niciun secret că îmi place să citesc. Cum s-ar spune în limbaj SE (Somatic Experiencing), cărțile sunt o resursă importantă pentru mine. Cu toate acestea, lista cărților pe care le-am citit vara aceasta nu este una întâmplătoare. Nu am citit doar pentru că îmi face bine să citesc și că este o practică curentă pentru mine. Am ales aceste cărți de la Editura Herald pentru a-mi completa cunoștințele despre psihologia dezvoltării și despre traumă. De altfel, după vara în care am citit acest pachet de cărți și modulul despre trauma de dezvoltare din formarea mea Somatic Experiencing, am știut ce temă îmi aleg pentru licența mea în psihologie. Așadar, încă o dată, dragile mele prietene, nimic nu este întâmplător, mai ales dacă lași corpul să te conducă și dacă îți asculți intuiția.
Știți că se spune că o carte este rescrisă cu fiecare cititor care îi parcurge filele. 🙂 Îmi place să cred asta, îmi place să cred că am rescris și eu operele pe care am avut privilegiul să le parcurg cu ochi și inimă de vacanță de vară. De altfel, o parte din ele îmi erau deja pe masa de lucru și nu simțeam că le pot aborda până vara aceasta. A fost, cred eu, momentul în care piese de puzzle magnetice s-au apropiat cu siguranță și încredere și au întregit un tablou pe care doar acum am fost capabilă să îl desenez.
A fost vara în care mi s-a confirmat cât de nocivă este însingurarea oamenilor, care sunt făcuți să se conecteze unii la ceilalți și să se încarce cu bine. Mi s-a arătat baza științifică a importanței înțelegerii sistemului nervos și a stărilor lui complexe.
Începem?
”Minți împrăștiate” – Gabor Mate
Pentru mine, această carte este un manual de psihologia dezvoltării. Mi-a arătat cel mai clar de ce în zilele noastre sunt copii atât de mulți atât de neliniștiți. Copiii noștri sunt amprentați de toate emoțiile noastre, ca mame, încă din burtică, iar capacitatea noastră de a ne conecta realmente cu ei, fără să fim distrase de alte griji, este cea care îi poate crește mari emoțional. Ei se hrănesc realmente cu dragostea și întreaga noastră atenție încă din burtică, iar dacă nu au șansa să vină pe lume într-o familie stabilă emoțional și cu părinți care să se ocupe de ei fără distrageri în primii ani de viață, se va traduce în deficite de atenție și incapacitatea de auto-reglare emoțională, mai târziu în viață. Este o carte uau, care te trece ca mamă prin toate trăirile și prin toate remușcările. Din păcate, nu putem rescrie trecutul, însă pe acești copii sau adulți cu deficit de atenție îi putem susține cu toată răbdarea, înțelegerea și compasiunea noastră. Iar lucrurile se pot îndrepta, în timp, pentru ei.
”Dependența de perfecțiune” – Marion Woodman
Autoarea se concentrează pe presiunile societății moderne care îi împing pe indivizi, în special pe femei, să aspire la idealuri nerealiste de perfecțiune, dușmănoase propriei esențe și corpului. Această cursă către perfecțiune se manifestă adesea în tulburări alimentare, obsesii și alte forme de autodistrugere. Woodman, combinând psihanaliza cu spiritualitatea, propune că vindecarea vine din acceptarea și îmbrățișarea feminității interioare, a “zeiței” interioare, și respingerea valorilor patriarhale toxice. Cartea încurajează introspecția, conștientizarea și redefinirea valorilor personale pentru a găsi o viață autentică și împlinită.
Eu am citit-o în vacanță și mărturisesc că nu a fost o lectură ușoară, parcă mi s-a pus o oglindă în față pe unele bucăți pe care le am de lucrat eu cu mine.
”Corpul nu minte niciodată” – Alice Miller
În această carte, Alice Miller explorează ideea că traumele și abuzurile din copilărie pot fi memorate în corp, chiar dacă mintea le-a reprimat sau uitat. Miller susține că multe boli și afecțiuni ale adulților sunt manifestări fizice ale acestor traume nerezolvate din copilărie. Prin intermediul unor analize profunde și a unor cazuri clinice, autoarea evidențiază importanța recunoașterii și confruntării acestor traume pentru vindecare și pentru a evita repetarea ciclurilor de abuz. Cartea subliniază necesitatea empatiei și a conștientizării pentru a ajuta indivizii să-și înțeleagă și să-și vindece rănile trecute. Nu e deloc o lucrare ușoară de dus și poate activa în fiecare cititor multe amprente traumatice bine ascunse în subconștient.
”Drama copilului interior” – Alice Miller
Allice Miller simt că mă tulbură foarte tare. Am citit mare parte din cărțile ei și îmi place atât scriitura, cât și temele abordate. A fost psiholog, psihanalist și filozof polonez-elvețian de origine evreiască, celebră pentru cărțile sale despre abuzul părinților asupra copiilor, traduse în mai multe limbi. Nu pot să nu spun cât de tulburătoare sunt cărțile ei, mai ales că tranșează foarte tare ideea de iertare a părinților abuzivi.
În “Drama copilului interior”, Alice Miller se apleacă asupra impactului pe termen lung al traumelor și neglijării din copilărie asupra vieții adulților. Cartea subliniază modul în care amintirile refulate din primii ani de viață pot influența comportamentele, sentimentele și relațiile adulte. Miller evidențiază importanța conștientizării și procesării acestor traume pentru a ne elibera de lanțurile trecutului și pentru a trăi o viață autentică. Prin intermediul cazurilor clinice și al introspecției profunde, autoarea îndeamnă cititorii să-și reîntâlnească și să-și vindece “copilul interior”, ca pas esențial în calea auto-realizării și a libertății emoționale.
Nu aș vrea să vă dau spoilere, vă invit să o citiți, nu e o carte stufoasă, însă e o carte dureroasă. Simți că nu poți digera prea multe pagini deodată, doare foarte tare.
”Ghidul Teoriei Polivagale” – Stephen Porges
Pentru că studiasem și la formarea în SE teoria polivagală, dar și pentru facultate, în primul an, nu a fost o noutate subiectul pentru mine, însă mi-a prins foarte bine maniera structurată a autorului. “Ghidul teoriei polivagale” de Steven Porges explorează complexitatea sistemului nervos autonom uman și introducerea unui nou sistem, numit “polivagal”, care leagă neuroștiința de comportamentul social. Porges argumentează că evoluția sistemului nervos a produs trei sisteme distincte de răspuns la pericole, și acestea influențează modul în care reacționăm la stres și cum ne conectăm cu ceilalți. Teoria polivagale sugerează că interacțiunile sociale sigure pot calma și regla sistemul nervos, în timp ce percepțiile de pericol pot declanșa răspunsuri de luptă, fugă sau încremenire. Aceasta perspectivă oferă o înțelegere adâncă a modului în care comportamentul nostru este influențat de biologie și oferă un cadru pentru a înțelege reacțiile emoționale și sociale ale oamenilor.
”Cum ne recăpătăm starea de bine, conectare și siguranță” – Deb Dana
Acesta este un ghid practic pentru a lucra cu principiile teoriei polivagale, care oferă terapeuților o varietate de exerciții bazate pe teoria polivagală, de utilizat atât în timpul, cât și între sesiuni.
Aceste exerciții oferă explicații ușor de înțeles despre modurile în care sistemul nervos autonom dirijează viața de zi cu zi. Ele folosesc principiile teoriei polivagale pentru a ghida oamenii să se conecteze în siguranță la răspunsurile lor autonome și să navigheze experiențele zilnice în moduri noi. Exercițiile sunt concepute pentru a fi introduse în timp, într-o varietate de sesiuni clinice, cu exerciții însoțitoare potrivite pentru a fi utilizate de clienți între sesiuni, pentru a consolida procesul terapeutic de schimbare.
Este practic o lectură esențială pentru orice terapeut care dorește să își ducă cunoștințele despre teoria polivagală la următorul nivel și caută modalități ușoare de a oferi soluții polivagale clienților.
Deb Dana duce mai departe munca lui Stephen Porges și în această carte prezintă o abordare practică a Teoriei Polivagale, aducând știința la viață cu modalități practice, cotidiene, de a transforma relația cu propriul corp. Utilizând tehnici testate în teren, autoarea ne ajută să stăpânim abilitățile de a deveni mai conștienți de sistemul nostru nervos din moment în moment – și de a schimba modul în care răspundem provocărilor mari și mici ale vieții.
Prin tehnici de imagerie ghidată, meditație, introspecție și altele, “Ancorat” e ca un manual practic, pentru a trece dintr-un loc de frică și panică într-un spațiu echilibrat de echilibru și încredere. “Odată ce știm cum funcționează sistemul nostru nervos, putem lucra cu el”, ne învață Deb Dana. “Putem învăța să accesăm o resursă biologică încorporată, care este mereu prezentă, disponibilă și gata să ne ghideze către bunăstare.”
E una din cărțile pe care le-am așteptat să se traducă în română. Eram pe punctul de a comanda cartea în engleză, când mi-au scris de la Editura Herald să îmi spună că va fi gata cartea și în română. Am fost la evenimentul de lansare și a fost o onoare pentru mine să îi pot lua autorului un interviu în exclusivitate (a oferit doar la TV interviuri). Vă recomand această carte tuturor acelora care aveți nevoie să aflați că schimbarea, vindecarea și sănătatea holistică încep în corp, nu în minte.
”A trăi exclusiv în minte, izolați de inteligența înnăscută a corpului, se aseamănă cu un adolescent lăsat singur acasă în weekend, în timp ce părinții pleacă din oraș. Nu știi exact ce anume se va întâmpla, dar știi că nu va fi bine.” spune Luke.
AICI este articolul cu interviul menționat, luat de mine lui Luke, înainte de evenimentul de lansare oficială a cărții.
”Corpul își amintește” – Babette Rothschild
“Corpul își amintește” de Babette Rothschild abordează impactul traumelor asupra corpului și oferă metode de lucru terapeutic pentru gestionarea și vindecarea acestor traume. Autoarea combină înțelegerea neurobiologică cu tehnicile clinice pentru a explica modul în care corpul stochează amintirile traumelor și cum acestea pot fi activate în viața de zi cu zi. Cartea evidențiază necesitatea de a aborda vindecarea traumelor într-un mod care să țină cont de corp și minte deopotrivă, punând accent pe stabilizare și reglare. Acest ghid practic oferă terapeuților și pacienților unelte și strategii pentru a naviga în procesul de recuperare, subliniind importanța siguranței și a autoconștientizării în cadrul terapiei traumelor.
”De la trauma la vindecare” – Babette Rothschild
Este o altă carte unde am văzut o abordare profundă a procesului de înțelegere și gestionare a traumelor. Autoarea, având o vastă experiență în terapia traumelor, prezintă tehnicile și principiile care pot ajuta oamenii să navigheze printr-un teren adesea dificil și provocator. Cartea evidențiază faptul că retrăirea experiențelor traumatice nu este întotdeauna necesară sau benefică pentru vindecare. În schimb, ea promovează importanța stabilizării și a construirii resurselor interne înainte de a aborda traumele profunde. Ghidul oferă atât terapeuților, cât și clienților lor strategii practice pentru a facilita un proces de vindecare mai sigur și mai eficient. Acesta încurajează o abordare prudentă și conștientă în lucrul cu amintirile traumatice, subliniind necesitatea autoprotecției și auto-reglării.
”Pe tărâmul fantomelor întunecate. În lumea dependențelor de orice fel” – Gabor Mate
Lucrarea lui Gabor abordează natura dependenței, explorând cum experiențele timpurii, în special traumele din copilărie, pot duce la comportamente dependente în viața adultă. Gabor se bazează pe experiența sa clinică cu pacienți din cartierul Downtown Eastside din Vancouver – unul dintre cele mai dure cartiere din Canada – și pe cercetări ample și argumentează că dependența nu este o alegere, ci mai degrabă un răspuns la suferință și durere emoțională. El extinde definiția dependenței dincolo de droguri și alcool, evidențiind dependențele de muncă, cumpărături, jocuri de noroc, internet și chiar relații. Cartea oferă o perspectivă plină de compasiune asupra persoanelor care se confruntă cu dependență și subliniază importanța vindecării rănilor emoționale pentru a aborda cauza principală a comportamentelor de dependență.
Și aceasta este una dintre cărțile pe care le am în bibliotecă de ceva vreme și pe care nu am fost capabilă până vara aceasta să o termin. Interesant, oricum. Se pare că pe măsură ce eu lucrez la mine mai mult, mă activez mai puțin în câmpul traumatic pe care o astfel de carte îl poate genera pe măsură ce înaintez în paginile sale. Și dacă o fac, am capacitatea mai mare de auto-conținere a emoțiilor mele și de auto-reglare.
Voi ce cărți recomandați pe tema corpului, emoțiilor, sistemului nervos și traumei?
