Dieta fara gluten pe viata – pentru pacientii cu boala celiaca

Cand auzim de la medic despre un diagnostic pe viata, ne inspaimantam pe loc. Dar vestea buna este ca pentru anumite afectiuni, cum ar fi celiachia, doar o alimentatie speciala (dieta fara gluten), tinuta cu mare atentie si seriozitate, poate tine boala sub control. Altminteri, materialul de fata, dezvoltat de catre dna. Dr.Lidia Cremer, Cercetator stiintific si consultant in nutritie, intolerante alimentare, dieta fara gluten, reprezinta un ghid pe scurt pentru fiecare dintre noi cei care am banuit cel putin o data ca am avea un simptom ce ar putea fi asociat cu celiachia. Sunt informatii utile atat pentru adulti, cat si pentru copii. De altfel, daca in familie aveti vreo ruda apropiata diagnosticata cu boala celiaca, e bine sa urmariti cu atentie simptomele. Si atentie, celiachia poate aparea la orice varsta! Sa ne fie de folos! Si daca aveti intrebari, nu ezitati sa le adresati in comentariu la acest post! Va vom raspunde in cel mai scurt timp!

Ce este celiachia? 

Boala celiaca (enteropatie glutenica/celiachie/intoleranta la gluten) este o boala autoimuna multifactoriala care apare – de regula – la indivizi cu susceptibilitate genetica si produce o intoleranta permanenta la gluten. Glutenul este un complex proteic care se gaseste in grau, secara, orz, ovaz si in produse care contin aceste cereale. Celiachia este cea mai severa forma de intoleranta la gluten, putand aparea la orice varsta, preponderant la femei comparativ cu barbati. Boala celiaca apare ca urmare a unui raspuns imun care induce un proces inflamator semnificativ la nivelul intestinului subtire in urma ingerarii de alimente care contin gluten; acest proces se poate agrava daca pacientul este diagnosticat tarziu sau daca acesta nu respecta corect tratamentul recomandat.

Cum poate descoperi un pacient ca sufera de celiachie, caci de multe ori e posibil ca simptomele avute sa fie confundate cu cele ale unei alte boli? Care sunt simptomele de neconfundat ale acestei boli?

Boala celiaca, denumita si “boala cameleon”, are peste 300 simptome si afectiuni asociate. Astfel, de cele mai multe ori pacientul nu este diagnosticat corect sau primeste un diagnostic eronat. De exemplu, simptome manifestate la nivel gastro-intestinal pot conduce spre un diagnostic gresit, deoarece sunt comune cu cele intalnite in sindrom de intestin iritabil, gastrita, esofagita de reflux etc. Din pacate, pentru foarte multe persoane timpul pana la primirea diagnosticului de boala celiaca este destul de lung, ceea ce poate duce la alterarea starii de sanatate (malnutritie prin imposibilitatea asimilarii nutrientilor din hrana).

Simptomele bolii celiace pot aparea la nivelul multor sisteme si organe, practic “din cap pana-n picioare”. Avand un spectru atat de larg de simptome, boala celiaca nu are practic un simptom de neconfundat. Tocmai de aceea diagnosticul de celiachie este mai greu de stabilit, boala fiind mult subdiagnosticata.

Cateva exemple de simptome frecvent asociate bolii celiace:

• Neuropsihice/comportamentale: migrene persistente, anxietate, oboseala, ceata mentala;
• Gastro-intestinale: spasme abdominale, balonare, diaree persistenta alternand cu constipatie, gaze/flatulenta, greata/voma, reflux gastro-esofagian, arsuri gastrice;
• Metabolice: scadere ponderala neexplicata, deficiente de fier, calciu, magneziu, deficiente ale vitaminelor (D si B12);
• Osteo-articulare: scaderea densitatii minerale osoase, fragilizarea oaselor, inflamatii articulare, spasme musculare, diminuarea tonusului muscular;
• Piele si anexe: eruptii cutanate (dermatita herpetiforma), uscarea pielii, caderea parului;
• Orale: eroziunea smaltului dentar, inflamarea gingiilor, ulceratii bucale;
• Specifice copiilor: intarzieri de crestere, abdomen marit, deficit de atentie, dificultati de concentrare;
• Specifice femeilor: nivel scazut de acid folic, avorturi spontane recurente/amenoree primara, menopauza precoce.

Din pacate, exista si boala celiaca silentioasa, a carei diagnosticare este mult mai grea deoarece nu se manifesta.

Cum isi poate da seama o mama daca copilul ei prezinta simptome de celiachie? Sunt asemanatoare cu ale adultilor? Exista predispozitie si la copil, daca unul dintre parinti are celiachie?

O mama trebuie sa fie foarte atenta la orice schimbare aparuta in starea de sanatate a copilului ei. Totodata, aceasta trebuie sa urmareasca si fenomene precum cresterea adecvata, raspunsul copilului la diversificarea alimentatiei, dezvoltarea intelectuala si orice transformare aparuta in viata de zi cu zi. Medicul pediatru este cel ce monitorizeaza copilul, iar mama trebuie sa-i semnaleze orice problema aparuta in starea de sanatate a copilului.

De aceea ar fi bine ca si mamicile sa fie informate asupra simptomelor specifice diferitelor afectiuni ce pot aparea in copilarie si sa le semnaleze medicilor pediatri.

Astfel, daca o mama observa simptome prezente in boala celiaca si specifice copiilor (asa cum au fost exemplificate anterior), acestea ar trebui considerate semnale de alarma care impun adresarea catre medici specialisti pentru efectuarea investigatiilor specifice celiachiei.

Simptomele care pot aparea la adulti se regasesc in restul tabloului exemplificat anterior, cu exceptia celor specifice copiilor.

Deoarece boala celiaca apare, de regula, la persoane cu predispozitie genetica, daca in familie cineva este diagnosticat cu celiachie, se recomanda testarea rudelor apropiate. Studiile efectuate au demonstrat ca rudele de grad 1 (parinti, copii, frati/surori) prezinta un grad de risc de 1/22, iar rudele de grad 2 (nepoti, veri), un risc de 1/39 de a dezvolta boala celiaca pe parcursul vietii.

Care este diferenta dintre intoleranta la gluten si alergie la grau sau alte cereale?

Trebuie precizat mai intai faptul ca intoleranta NU este o alergie.

Intoleranta la gluten (o intoleranta alimentara) se manifestata sub forma unor reactii agresive (de obicei intarziate) ale organismului fata de gluten, cu producerea unor simptome neplacute dupa ingerare (raspunsuri metabolice, gastro-intestinale s.a. la alimente sau la componente ale acestora). Este rezultatul unor raspunsuri imune mediate de anticorpi de tip IgA/IgG, uneori fata de enzime endogene.

Alergia la grau sau alte cereale (o alergie alimentara) este o reactie alergica (rapida) la alimente care contin grau sau alte cereale, dar si la inhalarea fainii acestor cereale. Ca orice alergie, apare in cazul persoanelor cu predispozitii alergice si este insotita de nivele serice crescute de anticorpi IgE si respectiv anticorpi IgE specifici pentru grau sau alte cereale.

Este bine sa se retina aceste aspecte pentru a face diferenta intre cele 2 tipuri de patologii si a se putea obtine diagnostic si tratament corect, cu o conduita alimentara adecvata.

Este celiachia asociata cu alte afectiuni?

In general, cine este diagnosticat cu o boala autoimuna este predispus sa dezvolte si alte afectiuni autoimune. Se cunoaste faptul ca printre afectiunile asociate des cu boala celiaca se numara diabet tip 1 (autoimun) si tiroidita autoimuna (Hashimoto).

Persoanele diagnosticate cu diabet autoimun sau tiroidita autoimuna ar fi bine sa se testeze si pentru boala celiaca (minim anticorpii anti-transglutaminaza).

Alte exemple de afectiuni asociate in boala celiaca sunt intoleranta la lactoza, anemia feripriva, menopauza precoce, osteopenie/osteoporoza, osteoartrita, sindrom de intestin iritabil, avorturi recurente/infertilitate etc.

Cum se pune diagnosticul pentru boala celiaca?

1. a) Teste din sange – identificarea Anticorpilor specifici:

– Anticorpi anti-transglutaminaza (IgA/IgG)

– Anticorpi anti-endomisium (IgA/IgG)

– Anticorpi anti-gliadina, si/sau anti-gliadina deaminata (IgA/IgG)

1. b) Endoscopie digestiva superioara cu prelevare de biopsii; examenul anatomo-patologic semnaleaza prin indicarea scorului Marsh gradul de distrugere (atrofie) a vilozitatilor, cat si limfocitoza intraepiteliala (un marker de inflamatie).

Testul genetic pentru boala celiaca NU pune diagnostic, precizeaza doar daca exista predispozitia pentru aceasta patologie.

Exista tratament medicamentos pentru aceasta boala? Ce indicatii trebuie respectate pentru a tine boala sub control?

In momentul de fata, singurul tratament general acceptat pe plan international pentru boala celiaca consta exclusiv intr-o terapie nutritionala – Dieta fara gluten (DFG). DFG consta in excluderea totala si pentru tot restul vietii a glutenului din alimentatie.

Cu toate ca boala celiaca este o afectiune autoimuna, cronica, fara vindecare, ea poate fi tinuta bine sub control doar printr-o dieta corect aplicata si monitorizata. Astfel, fenomenele inflamatorii existente initial la nivelul mucoasei intestinului subtire se remit, vilozitatile intestinale se refac, se observa diminuarea semnificativa a simptomelor, pacientul incepe sa asimileze nutrientii din hrana, isi imbunateste starea de sanatate si poate duce o viata normala.

Pacientii considera boala celiaca ca fiind dificil de diagnosticat, greu de tratat si imposibil de vindecat. Cu toate acestea, ei ar trebui sa aiba in vedere faptul ca aceasta boala autoimuna are marele avantaj de a se putea trata doar printr-o dieta alimentara speciala, fara a fi necesare si medicamente care, in general, produc efecte secundare nedorite.

Din pacate, exista si cazuri (rare) de boala celiaca refractara (pacientul nu raspunde pozitiv dietei fara gluten). In aceste cazuri (grave), de obicei se instituie corticoterapia.

In urma unor cercetari intreprinse de grupuri de specialisti in domeniul celiachiei si finantate de diferite companii farmaceutice, au fost formulate deja cateva variante de medicamente, in scopul aplicarii lor in tratarea celiachiei; acestea se afla in diferite stadii ale studiilor clinice. In afara faptului ca astfel de produse nu vor putea fi disponibile prea curand, trebuie tinut cont si de efectele secundare potentiale care nu pot fi neglijate.

Introducerea DFG este o schimbare majora, deoarece dupa diagnosticare, boala celiaca inceteaza sa mai fie o boala, ea devine un nou mod de viata.

Orice pacient are nevoie de timp de acomodare pentru identificarea alimentelor de substitutie. Consider ca abordarea DFG este o provocare deoarece pacientii trebuie sa invete care sunt alimentele premise (care nu contin gluten), cum se disting acestea de cele interzise si riscante, dar si sursele cu gluten ascuns (alimentare si non-alimentare). Recomandarile (de obicei sumare) primite de la medicul specialist care pune diagnosticul nu sunt suficiente. De aceea pacientul incepe sa se documenteze pe internet unde informatiile pot fi confuze sau chiar eronate; astfel, un training de specialitate se impune pentru o conduita corecta in dieta fara gluten.

Daca un pacient nu tine o dieta stricta, care sunt consecintele pe care le va simti? Este atat de periculoasa aceasta boala?

Daca boala celiaca nu este tratata corespunzator, respectiv daca pacientul nu tine o dieta stricta fara gluten sau – si mai grav – daca o incalca din cand in cand, atunci intestinul subtire se va afla din nou in imposibilitate de a digera hrana si a absorbi corect nutrientii.

Astfel, va reaparea starea de disconfort semnalata inainte de diagnosticare, cu toate consecintele sale. Cel mai grav este faptul ca in astfel de cazuri organismul va fi expus in timp aparitiei complicatiilor severe ale acestei patologii, ca de exemplu linfom intestinal, carcinom esofagian/intestinal, neuropatii, jejunoileita ulcerativa etc.

De aceea, cei diagnosticati cu boala celiaca trebuie sa inteleaga ca aderarea la DFG stricta si pe toata durata vietii scade incidenta aparitiei complicatiilor si imbunatateste calitatea vietii. DFG poate preveni – fara medicatie – aproape toate complicatiile cauzate de boala celiaca.

Mai poate un pacient cu aceasta boala sa aiba o viata sociala, avand in vedere restrictiile alimentare impuse?

Desigur, cu conditia sa invete ce inseamna DFG, cum sa respecte corect acest regim alimentar si cum sa evite contaminarile (alimentare si non-alimentare).

Daca pacientul intelege ca doar respectand permanent si cu strictete DFG isi poate mentine starea de sanatate, atunci poate gasi solutii pentru a se adapta restrictiilor alimentare corespunzatoare acestei diete, nu numai in bucataria proprie, dar si in afara casei, putand avea o viata sociala normala alaturi de familie si prieteni. Astfel, el va putea pleca in vacanta, in delegatii, va merge in vizite si la restaurant, va putea participa la diferite evenimente profesionale, deoarece precautie nu inseamna izolare.

De ce credeti ca sunt adulti sanatosi care prefera dieta fara gluten in viata ?

DFG se recomanda in special celor diagnosticati cu boala celiaca. Beneficiul dovedit al DFG este clar in tratamentul celiachiei si al sensibilitatii la gluten (o forma mai blanda de intoleranta la gluten), dar este recomandat si persoanelor diagnosticate cu alergie la grau.

Totusi, persoane care nu au boala celiaca sau care au alte afectiuni ar putea beneficia si ele de DFG.

Astfel, multi pacienti diagnosticati cu alte boli autoimmune (psoriazis, sclerodermie, artrita reumatoida etc) au observat imbunatatirea semnificativa a starii de sanatate daca reduc sau elimina glutenul din alimentatie. Acest efect se poate explica prin faptul ca eliminarea glutenului (care nu aduce nici un aport nutritional) reduce procesele inflamatorii care sunt prezente in aceste patologii autoimune. De asemenea, DFG este considerata de unii specialisti ca fiind alimentatia adecvata pentru sanatatea creierului.

Iata cateva dintre beneficiile alimentatiei fara gluten pentru organism: elimina ceata mentala si imbunatateste capacitatea cognitiva, sporeste abilitatile motorii, reduce sau elimina refluxul gastro-esofagian si sindromul colonului iritabil etc.

S-a observat ca multe persoane care au adoptat un stil de viata fara gluten tind sa devina mai constiente si mai preocupate de starea lor de sanatate decat ceilalti.

Lidia Cremer:

”Dubla mea calitate, atat de specialist cu 30 ani experienta in cercetarea medicala (imunologie) intr-un institut cu traditie in medicina romaneasca, cat si de pacient (diagnosticat de 19 ani cu boala celiaca), m-a determinat sa-mi doresc implicarea activa in consilierea pacientilor diagnosticati cu celiachie.

Pentru acesti pacienti, sfaturile celor care au o lunga experienta in dieta fara gluten si au reusit sa obtina un echilibru stabil in viata fara gluten sunt foarte importante, iar cand acestia activeaza in domeniul medical apare un avantaj esential.”

Foto: arhiva personala Lidia Cremer

Later update: Cateva informatii sintetizate despre celiachie din partea Asociatiei Pacientilor cu Afectiuni Autoimune (APAA), careia ii multumim frumos pentru faptul ca ne-a dat acordul sa le promovam aici. http://apaa.ro/Campanii/celiachie.pdf