Vă mai amintiți câtă mâncare am cumpărat anul trecut în luna martie? Câți dintre noi mai au și acum din depozitele de atunci, de la începutul pandemiei? Făină, drojdie, orez, paste, conserve și lista poate continua. Dacă ar fi doar acestea, care probabil încă mai rezistă în cămara noastră, ar fi ok. Dar pe lângă ele au fost multe care au ajuns deja la coșul de gunoi. Chiar și eu am aruncat anul trecut mâncare, cu toate informațiile pe care le am despre mâncare și cu toată practica ultimilor ani. Dar pentru că am cumpărat mânată de frică și nu pentru că am planificat calmă și liniștită, am ajuns să fac risipă alimentară.
Mâncarea risipită înseamnă bani aruncați, dar nu numai atât. Înseamnă că am contribuit și eu la problemele deja existente de mediu, că m-am încadrat în statistica aceea care contribuie puțin câte puțin la deteriorarea lumii în care trăim. Ceea ce, nu știu voi ce ziceți, dar eu simt că nu îmi place. Mi-am propus să trăiesc responsabil și partea aceasta se încadrează și ea în ceea ce numesc eu responsabilitate socială individuală.
Eu iubesc mâncarea și nu îmi place risipa. Când simt că risipesc mâncare, simt și că transmit un mesaj greșit și anume că nu respect cât trebuie mâncarea de care mă bucur în fiecare zi. Și prin lipsa mea de respect ajung să contribui în viitor la lipsa de hrană naturală și cât mai curată, așa cum îmi doresc.
Mai mult, pentru că risipa de mâncare începe cu partea de cumpărat, atunci când ajung să arunc simt că am cumpărat mai mult decât am nevoie, deci simt și că nu am estimat corect nevoile pe care le am. Ceea ce, evident că mă îngrijorează, mai ales că am ani buni de când perfecționez sistemul de meal planning la mine acasă.
Statisticile spun că românii irosesc anual o cantitate de mâncare echivalentă cu 127.500 de camioane încărcate și aliniate din București până în Munchen (say what???). Ceea ce înseamnă că mâncarea aceasta aruncată ar putea hrăni locuitorii orașului Cluj Napoca timp de 20 de ani. Deci cam atât de mare e dezastrul, dragi prietene!
Comisia Europeană spune că în România cheltuim pe mâncare 30-40% din venituri, comparativ cu UE, care cheltuie 10%. Și că cel mai mult irosim mâncarea gătită și pâinea.
Dacă simțiți că acest lucru nu are de-a face cu voi, vă propun să vă analizați obiceiurile timp de 4 săptămâni la rând și veți vedea inevitabil câtă mâncare aruncați sau ce alimente nu mai ajung să fie ingredientele unor feluri de mâncare.
Vestea bună e că sunt câțiva pași pe care îi putem face fiecare, acasă la el, ca să nu mai facem risipă alimentară. Să plecăm de la presupunerea că mulți dintre noi chiar nu am fost conștienți de acest lucru până acum, nu am știut prea multe pe această temă. Dar acum, pentru că știm despre ce este vorba, dacă suntem deschiși să aflăm și ce putem face, am adunat în acest articol cele mai importante idei care să ajute să nu mai faceți risipă de mâncare.
Sunt 4 lucruri mari care vă ajută când vine vorba de evitarea risipei alimentare.
1. PLANIFICAREA
-
Bugetul
Prima condiție ca să nu mai faceți risipă alimentară este ca din bugetul total al familiei să știți câți bani alocați pentru mâncare, în total: meniul de acasă, mâncat în oraș, mâncare comandată etc. Nu cumpărați mâncare, dacă nu știți ce buget lunar alocați pentru mesele voastre!
-
Meniul săptămânal
Am scris despre importanța meniului săptămânal aici. E cea mai bună strategie în bucătărie, care ne scutește de timp, nervi, bani, risipă pe toate planurile.
- Lista de cumpărături
Din felurile de mâncare planificate pentru o săptămână, decurg și ingredientele care trebuie cumpărate. Să aveți mereu o listă de cumpărături!
2. MINDSETUL
-
Nu cumpărați mâncare mânați de frica de a nu rămâne fără provizii!
Știu că trăim vremuri în care ne e teamă de lockdown-uri, dar nu cred că vom ajunge în situația în care să nu ne putem aproviziona cu mâncare, sub o formă sau alta.
-
Nu cumpărați mâncare la întâmplare!
Cumpărăturile nu se fac printre rafturi alegând la întâmplare produse care ne fac cu ochiul. Se fac cu un meniu pe hârtie și cu o listă de ingrediente pentru felurile de mâncare.
-
Nu cumpărați mâncare multă, mai mult decât aveți nevoie!
Nu este cazul să facem stocuri. Vom ajunge să mâncăm mai mult sau să aruncăm pentru că ne vom și plictisi de cele cumpărate. Suntem oameni și avem pofte!
-
Nu mergeți flămânde la cumpărături sau când sunteți supărate!
Veți cumpăra compulsiv din cauza emoțiilor care vă copleșesc și a senzației de foame acută. Din nou, risipă.
3. CUMPĂRĂTURILE
La cumpărături sunt 3 reguli principale de care să nu vă abateți:
– Mergeți întotdeauna cu lista și nu vă abateți de la ea!
– Nu cumpărați promoții de 2+1 sau alte asemenea. Acest lucru înseamnă că veți cumpăra mâncare mai multă, de care nu aveți nevoie.
– Atenție la termenul de valabilitate! Mai multe produse de același tip cu același termen de valabilite redus înseamnă posibilă risipă, căci nu veți avea timp să le consumați pe toate.
4. ORGANIZAREA ȘI GĂTITUL
-
Depozitați corect alimentele!
Alimentele cumpărate trebuie depozitate în cămară sau în frigider în funcție de termenul de valabilitate (cele care expiră mai repede în față) și nu trebuie amestecate unele cu altele.
De exemplu, legumele se pun separat de fructe și în niciun caz în apropierea brânzei sau cărnii, ca să le dați ocazia să se contamineze cu bacterii.
Carnea proaspătă se porționează și se congelează imediat, ce vreți să folosiți la gătit imediat se ține separat de alte alimente într-un recipient special.
Lactatele și ouăle se depozitează în partea cea mai din spate a frigiderului, unde e temperatura cea mai scăzută.
-
Meal preap
Este un concept care înseamnă că pregătiți în avans mâncare și o porționați pentru câteva zile, depozitați la frigider și la congelator. Ca să nu se periseze anumite alimente și ca să aveți un plan de mese pentru câteva zile.
Da, e ok sa congelați mâncarea și să o decongelați ulteor – o singură dată un pachet.
-
Folosiți-vă de resturile de mâncare pe post de ingrediente!
De exemplu, resturile de pâine se pot transforma în crutoane home made ori puteți pregăti bruschete gustoase cu somon ori vegetariene.
Fructele cu pete sau foarte moi pot deveni ingrediente pentru smootie, compot, terci de ovăz cu fructe, chipsuri de mere, apă cu arome de fructe.
Legumele rămase pot ajunge în supe creme, salate, chișuri, checuri sărate, brioșe, omletă cu legume, paste, mâncare de legume, conserve pentru iarnă.
Din brânzeturile rămase puteți să pregătiți plăcintă sau macaroane cu brânză
Dacă ați gătit prea multă mâncare, puteți să congelați o parte din ea, o puteți duce la birou sau oferi unui vecin. Sunt gesturi care arată omenia din noi și care ajută, în același timp, scopului de a nu mai risipi mâncare.
(P) În scrierea acestui material am fost susținută de Saladmaster România – compania care a făcut posibil accesul românilor la sistemele de gătit care au peste 70 de ani de tradiție în SUA și pe toate continentele. Saladmaster, prin chiar filosofia ei, este o companie care nu încurajează risipa alimentară. De altfel, alături de prepararea hranei, depozitarea și încălzirea felurilor de mâncare sunt alte direcții importante pe care producătorul pune accent și de care se bucură milioane de oameni în întreaga lume.
Eu am făcut câteva teste în primele luni de când am început să utilizez Saladmaster. Am păstrat mâncare atât în vasele lor, dar și în vasele pe care le-am înlocuit. În primul rând, după 2-3 zile, mâncarea din vasele clasice și-a schimbat gustul, în timp ce mâncarea păstrată în Saladmaster nu. Ceea ce cu siguranță spune ceva despre păstrarea nutrienților, nu-i așa?
Mai mult, o funcție importantă a sistemelor de gătit Saladmaster este aceea că poți păstra mâncarea în același recipient în care ai gătit-o, în care o vei încălzi și tot așa, până când vasul ajunge la mașina de spălat. Acest lucru este posibil datorită calității înalte și durabilității oțelului 316Ti și a mânerelor detașabile.
Despre sistemele Saladmaster am mai scris aici:
- Despre cum se pot găti cu 70 lei 6 feluri de mâncare pentru 10 persoane – cel mai bun exemplu despre cum să nu arunci nimic și să transformi totul în feluri de mâncare delicioase, cu buget mic.
- Despre investiția pe viață pe care o faci cu Saladmaster.
- Interviu cu Irina Florescu, mamă de 3 copii și femeia care a adus Saladmaster în România și l-a transformat într-un stil de viață pentru familia ei și pentru sute de alte familii.
Trebuie să știți că vasele Saladmaster sunt comercializate în Romania de către compania CookForHealth. Nu le veți găsi în magazine, pe raft, sistemul este de vânzare directă. Pot fi cumpărate la bucată sau în diferite tipuri de seturi. Puteți intra pentru detalii pe pagina FB Saladmaster Romania sau pe site-ul lor, ori la telefon +40 743 781 648 – Irina Florescu. Irina vă va răspunde la orice întrebare referitoare la vase și modul de preparare al mâncării, ba chiar veți putea urmări și o scurtă demonstrație online.
Să vă fie de folos! Și, nu uitați, sănătatea este darul cel mai de preț pe care îl putem face copiilor noștri! Și nu mai faceți risipă alimentară, mai ales că acum o puteți evita, când ați aflat atât de multe lucruri despre planificare și organizare.
Vă las ACEST GHID să îl studiați, căci e bine structurat și plin de informație utilă despre risipa alimentară și cum să o combatem, pas cu pas.
