Mă privesc în oglindă în fiecare zi, de câteva ori. În dimineața asta văd ceva, diseară văd altceva. Azi văd pata aceea de la prima sarcină. Mâine îmi sar în ochi ridurile din colțul ochilor. Ieri am văzut privirea fetiței mele mici. Azi parcă văd zâmbetul larg al celei mari. Sunt zile când mă privesc și o văd în oglindă pe mama. Sunt zile când îi rostesc vorbele. Le aud cum troznesc, fix acelea pe care am jurat că nu le voi spune niciodată. Mă uit mustrător la mine. Nu sunt suficient de bună și de puternică. Azi nu am făcut tot ce mi-am propus, mâine oricum nu voi avea timp. Oftez și mă mustru în gând.
E ziua ta, femeie. Și vei primi multe cadouri. Felicitări sau mesaje de la copii, flori de la prieteni sau colegi. Soțul îți va face un cadou și el. Sau poate tu plănuiești să îți oferi singură ceva. Poate o sesiune scurtă de shopping. Sau doar un ruj. Simplu, nude. Sau poate ceva, orice. Să marchezi momentul. E presiune mare. Social media îți arată toate femeile fericite și cadorisite de toți din jur. Pungi cu branduri. Mormane de daruri. E 8 martie, toți își arată dragostea și puterea prin ceva, nu-i așa?
Dar, draga mea, așează-te un pic și întreabă-te: ce mi-ar plăcea cu adevărat de ziua mea? Cel mai ușor răspuns pe care ți-l poți da sau îl poți oferi cuiva este ceva material. E simplu, arăți cu degetul pe ceva și cadoul vine. Răsufli și tu ușurată, răsuflă și cel care trebuie să îți ofere ceva. Dar e de ajuns? E suficient pentru tine, acum? Poate cândva a fost. Și da, un cadou în pungă e un gest frumos. Doar că de data aceasta, parcă nu e chiar tot ce îți dorești. Parcă simți că nu te mai bucură îndeajuns.
Ești obosită. Ești nedormită. Copiii trag de tine. Șeful e veșnic nemulțumit. Ai un soț pe care îl vezi rar. Munciți pentru facturi și ați uitat să vă mai bucurați. Tot ce dorești e un pic de tihnă. Te gândești mereu la câte lucruri au rămas nefăcute, câte vase/rufe nespălate, ce târguieli sunt nefăcute, ce mâncare mai trebuie să prepari și ce datorii sociale mai trebuie să onorezi. Pe umerii tăi sunt toate poverile casei, ale copiilor, ale cuplului, ale familiei tale extinse. Și simți că nu ești îndeajuns de bună să le poți face pe toate. Că orice ai face, cineva e nemulțumit, cineva are de suferit. Și ai vrea să le faci pe toate perfect, ca să fie toată lumea fericită.
Dar tu, ești fericită? Azi e cel mai bun moment să te întrebi. E ziua ta, ziua femeii. E ziua în care ai putea să începi să te ierți. Să îți faci acest cel mai bun cadou din viața ta: iertarea. Să ridici de pe umerii tăi toată povara pe care ți-ai pus-o singură sau pe care ai îngăduit să ți-o așeze alții. Să îndrepți umerii și să nu mai iei asupra ta grija fericirii altora. Să îți propui fericirea ta, în primul rând. Să nu mai vrei să fii perfectă. Să nu mai dorești de la tine să fii mama perfectă, soția perfectă, fiica perfectă. Să fii doar o mamă, așa cum poți sau o soție care face tot ce poate ea, pentru partea ei de relație. Pentru că dorul de perfecțiune naște monștri pe care uite cum i-ai hrănit în tine până acum, care nu îți mai dau voie să te bucuri și să afli cine ești și ce îți dorești cu adevărat.
Iartă-te, nu te mai biciui singură! Lasă pe covor, la intrare, alături de plasa de gunoi, toate reproșurile pe care ți le faci de ani de zile și care nu te lasă să dormi. Sau să te bucuri. Să trăiești. Să zâmbești, să fii tu. Să nu îți mai pese de cadourile primite de ceilalți să nu te mai lași acoperită de cadouri materiale. Să le poți da la o parte, ca să vezi omul din fața ta, prietenii adevărați, sufletele cu care vibrezi și oamenii care te-au căutat mereu și tu nu i-ai văzut!
Femeie, fă-ți un cadou de ziua ta: iartă-te! Iertarea ta e cea mai importantă. Ridică greutăți de pe umeri frânți și aripi cocoșate. Iertare ta îți oferă viață. Apucă viața de mână azi!
Iartă-te, ca să te eliberezi! Să pleci cu viața în lume!
Acest text e dedicat tuturor femeilor, mame sau nu, care mâine, de 8 martie, vor fi în centrul atenției. Dragile mele, primiți cadourile și bucurați-vă, dar nu uitați de voi și de sufletul vostru! Cercetați-l mereu, fiți mereu conștiente de ce este acolo și udați locul acela. El este motorul vostru. Ascultați-l cu atenție: cântă sau plânge?
