Categorii
Blog Parenting

Poveste de Craciun pentru familiile cu 2 copii

gloria-si-unicornul-magicCuplurile care au decis ca vor un al doilea copil cunosc foarte bine ce inseamna venirea lui pe lume. Din punct de vedere ”tehnic”, ca sa zic asa, lucrurile par simple, pentru ca stiu la ce sa se astepte, au mai trecut o data prin experienta nasterii si ingrijirii unui copil mic. Doar ca nicio experienta nu este 100% identica cu cealalta, pentru ca bebelusii sunt diferiti ca nevoi si personalitate. Si, la al doilea copil, nu mai sunt implicati doar ei 2, partenerii, ci sunt 3 cei care il intampina pe bebelus. Pentru ca familia mai are un copil, pentru care venirea pe lume a unui frate nu este mereu cel mai simplu lucru. Aceasta este povestea Gloriei, din cartea ”Gloria si unicornul magic”, fetita care primeste un fratior nascut prematur, de care ea simte ca parintii se ingrijesc exclusiv. Iar viata ei se schimba, pentru ca incepe sa se simta neiubita de catre parinti. Trairile ei, pe care cartea minunat ilustrata le expune pe larg, sunt trairile majoritatii copiilor care au intampinat venirea pe lumea a unui frate.

Cartea vorbeste despre venirea in familie a unui copil prematur, dar experienta poate fi la fel de bine a unei familii careia i se naste un bebelus la termen. Pentru ca parintii vor fi intotdeauna mai ingrijorati si isi vor indrepta atentia catre noul venit in familie. E cumva normal, pentru ca e nou nascut si pentru ca parintii vor sa se asigure ca e bine si ca totul este in regula cu el. Dar copilul cel mare nu are intelegerea unui adult, el incepe sa creada ca parintii nu ii mai acorda lui atentie pentru ca nu il mai iubesc. Indiferent de cat de mare este, copilul cel mare se simte dat la o parte. Noi am trecut prin aceasta experienta, cu o diferenta intre fete de aproape 8 ani. Timp indelung in care Fata cu Parul de Aur a avut timp sa isi dea seama de cat de mult o iubim si cat ne este de draga. Cu toate acestea, la cateva zile de la venirea din maternitate, cand incercam amandoi intr-o seara sa alinam plasetele bebelusei, a venit la noi din camera ei si ne-a spus clar si raspicat: ”Eu nu vreau sa dorm, vreau sa ma iubiti si sa ma alintati si pe mine la fel ca pe Mariuca!”. Am fost mandra de ea atunci, ca stie sa comunice ce isi doreste, insa mi s-a strans inima. E tare greu pentru copilul cel mare sa mearga la culcare in camera lui si sa stie ca parintii lui dorm cu bebelusul, sa ii vada cum stau impreuna in jurul acestuia, in timp ce el adoarme singur, strangand la piept jucaria preferata.

M-am bucurat ca mi-a spus acel lucru in acea seara, pentru ca mi-a dat ocazia sa ii spun din nou cum a fost la venirea ei pe lume si cat de mult timp mi-a trebuit sa o cunosc, sa imi dau seama de dorintele ei, de ceea ce voia sa imi comunice prin plans sau ras. A inceput sa inteleaga ca Mariuca e neajutorata si ca avem nevoie de timp sa o intelegem si sa o cunoastem, acesta fiind motivul pentru care e posibil sa petrecem mai mult timp impreuna cu ea. Dar pentru mine a insemnat ca trebuie sa imi revin repede dupa nastere si sa ies des din rolul de mama de bebe, pentru a ma asigura ca nevoile emotionale ale fetitei mai mari sunt indeplinite. Bebelusa a fost culcata des de tatal ei, asa incat eu sa pot fi prezenta la povestea de seara si la pupicul de noapte buna al celei mari. Nevoia copilului mare va fi intotdeauna pentru mama lui si mai putin pentru tata, oarecum firesc. Asa ca, desi poate mi-as fi dorit sa fiu mai aproape de bebelus, am fost atat cat mi-a permis copila mea cea mare.

Am citit povestea Gloriei singura si impreuna cu Teodora. De mai multe ori. E prima poveste pe care o citeste singura, fara sa i-o propun eu. E prima poveste pe care o citeste singura, de 2 ori, la o zi distanta. A rasfoit-o, i-a mangaiat filele, i-a vorbit Gloriei si i-a spus: ”Nu mai plange, Gloria! Mama ta sigur te iubeste! Doar ca Petru e foarte mic si are mai multa nevoie de ea!”. Mi-au dat lacrimile si am retrait momentele din vara. Cumva, povestea Gloriei este vindecatoare atat pentru copii, cat si pentru mame. Povestea Gloriei este o poveste de Craciun pentru toate familiile cu 2 copii. Stiu ei mai bine de ce.

Sunt adulti care sufera si astazi ca parintii par ca i-ar iubi mai mult pe fratii lor. Sunt discutii nenumarate legate de atentia pe care mamele o ofera copiilor lor, chiar si la maturitate, de ajutorul pe care il dau unuia si nu il dau altuia. Eu sunt copil singur la parinti, nu am stiut niciodata ce inseamna acest lucru. Dar experienta mea cu 2 copii este lectia mea pe care a trebuit sa o invat si o voi invata continuu. Ca fetele mele sa nu simta niciodata ca eu as iubi-o mai mult pe una si mai putin pe cealalta sau ca o prefer pe una in defavoarea alteia. Nu am pretentia de la Fata cu Parul de Aur sa se poarte si sa simta ca un copil mare, pentru ca e copil. Punct. Sa va zic ca acum bea lapte, desi renuntase inca de anul trecut la el? O, da, bea lapte si de 2 -3 ori pe zi. Probabil ca in curand va incepe sa se tarasca prin casa. 🙂 Sunt sigura. Nu o voi certa. Vrea sa fie dusa la ea in pat pe brate, ”ca pe bebelusa”. O ducem. A vrut din jucariile primite de Mariuca, i-am dat. Vrea sa manance inaintea ei, am preferat sa o mai las sa astepte pe bebelusa si i-am oferit intai ei. Deocamdata ea are nevoie de confirmare ca parintii ei o iubesc. Ii dam aceasta confirmare si o vedem cum infloreste. Vrea sa petreaca o zi intreaga cu mine, numai noi doua, facem acest lucru – sambata, cand poate ramane tatal lor cu bebelusa. Am luat-o cu noi la petreceri cu adulti, lansand-o pe bebelusa cu bunicii. A fost in extaz, verbalizand: ”Suntem noi 3, ca inainte de Mariuca!”.

Am simtit judecata oamenilor din jur. Cum sa las copilul mic cu tatal, cum sa il las cu bunicii, cum sa stau la capriciile unui copil de 8 ani? Cum sa nu stau cu bebele non stop in brate? Dragii meu, eu nu am putut. Am simtit ca e bine sa pastrez conectarea cu copilul meu cel mare, pe care il simteam suferind. Sufeream si eu alaturi de ea. Stiti ce greu e sa certi un copil mare cu un bebe in brate? Stiti privirea copilului, simtiti suferinta? Uitati-va mai bine, e imposibil sa nu o vedeti!

Gloria pleaca de acasa, in cautarea unei familii noi, care sa o iubeasca!

Personajul din cartea ”Gloria si unicornul magic” sufera. Sufera pentru ca parintii nu o mai vad si ii pretind sa fie cuminte si sa nu mai faca zgomot, ca sa nu il deranjeze pe bebe. Mama nu ii mai face prajitura ei preferata, iar tatal nu mai petrece deloc timp cu ea. Usile sunt inchise pentru Gloria, mama sta cufundata in gandurile ei, cum a stat mereu in ultimul timp. Gloria decide sa faca un gest necugetat (ce stie ea, e copil), asa incat sa le spuna parintilor mesajul ei. Iar in momentul in care mama ei o gaseste, fiecare din ele se vindeca si se produce reconectarea intre ele doua.

gloria-si-unicornul-magic_mamica-urbana

Dar va las pe voi sa traiti emotia, citind aventura Gloriei. E imposibil sa nu va recunoasteti in ea propria poveste sau pe cea a copiilor vostri.

Nu va temeti pentru copiii vostri, ca le veti da idei gresite daca vor citi aceasta carte! Lor oricum le trec prin cap cele mai mari aventuri si ganduri nastrusnice! Dar odata cu aceasta confesiune a Gloriei, vor prinde si ei curaj sa se deschida in fata voastra si sa isi spuna trairile pe care le-au avut cand un frate mai mic a aparut in casa voastra. Povestea aceasta este o ocazie minunata pentru ei!

”Gloria si unicornul magic” este povestea familiilor cu 2 copii, este reconfirmarea faptului ca mama il iubeste pe copilul cel mare.

Cartea este scrisa de: Laura Frunza, Miruna Margarit, Ana Nicolescu, Tily Niculae si Monica Popescu. Acesta este un proiect Parenting PR, sustinut de Itsy Bitsy FM. Ilustratia superba si extrem de vie a fost creata de Ema-Stanca Macovei.

Pentru comenzi, va invitam pe site-ul Editurii Didactica Publishing House, aici. O parte din banii pe care ii platiti voi pe aceasta carte se vor duce catre Asociatia Unu si Unu, care reprezinta drepturile familiilor cu copii prematuri din tara noastra.

Daca doriti sa fiti la curent cu noutatile de pe blogul de viata sanatoasa, puteti da LIKE paginii de Facebook sau va puteti abona la Newsletter!

Sursa foto: Editura DPH.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Această pagină web folosește module cookie pentru îmbunătățirea experienței de navigare precum și pentru asigurarea unor functionalități. Află mai multe.