De obicei, evit cât pot Piața Victoriei pentru întâlniri, însă uneori nu pot. Pentru mine, e complicat cu parcarea. Pentru cine vine cu metroul, e perfect. Dar ca să fie toată lumea fericită, uneori mai am și întâlniri în zonă. Cum a fost azi, prin urmare, a trebuit să potrivesc masa de prânz. Am ales locul în ultima clipă, deci nu am avut ocazia să mă gândesc la rezervare. Am găsit loc, totuși. Am făcut și ceva mișcare – 15 minute de mers pe jos la dus și 15 la întors, prin urmare am atins mai multe obiective azi. Inclusiv pe aceasta, cu Turul restaurantelor la 5ENSI.
Prânz la 5ENSI
Are marele avantaj al locului, e aflat chiar lângă clădirea Guvernului. E o construcție nouă, care adăpostește mai multe restaurante/bistrouri/cafenele, printre care și Manufaktura și French Revolution. Adresa de pus pe GPS este str. Aviatorilor nr. 8A. În buricul târgului, ca să zic așa. Se explică altfel hărmălaia de la ora prânzului, nu neapărat în sens negativ. În orice caz, o mulțime de fețe cunoscute la mese, de la politicieni la oameni de afaceri. Localul aparține celor de la Doncafe, deși nu este nicio asociere vizibilă între branduri. Arhitectură faină, design interior pe gustul meu.
Atmosfera drăguță, dar am fost șocată, când am intrat, de numărul de oameni pe metru pătrat. Am stat la o măsuță mică, în centru, până s-au eliberat mesele.
Cafeaua foarte bună, de la BeanZ, sper că vă mai amintiți de ei, am povestit în proiectul meu Casa nouă. Am luat un capuccino, până la venirea doamnei cu care m-am văzut. Oamenii veneau, mâncau, plecau repede. Sigur mulți dintre ei se grăbeau la birou. Mi-a plăcut să văd multe mămici cu pitici în cărucior sau în sistem de purtare, mereu mă bucur când le văd în oraș.
Meniul
Meniul de mâncare nu are foarte multe opțiuni, însă e ok. Feluri de mâncare din diferite bucătării internaționale. Prețurile nu sunt mici, însă nu sunt nici foarte mari, am plătit la fel în trattoria din cartier. Adică 42 lei un fel de mâncare principal, cu carne.
Ce am ales de mâncare
Am făcut alegerea bazat pe ce am mîncat dimineață (cereale integrale cu fructe uscare și iaurt), după sală (un minisandwich cu somon și brânzică) și ce urma să mănânc seara acasă (o supă de linte simplă). Prin umare, am ales o salată cu vită, măr, nuci și roșii cherry. Am evitat crutoanele, că mâncasem suficiente glucide în prima parte a zilei.
Partenera mea de masă a comandat fatoush&cheese salad. Porțiile sunt foarte mari, noi am lăsat mâncare în farfurie.
Salata mea a fost bună, mi-a plăcut vita, feliată subțire și gătită fix cât trebuie. Singura observație la salată a fost sosul….extrem de dulce. M-am luat cu vorba și am uitat să precizez chelnerului că vreau sosul separat, cum fac de obicei. 🙁 Acasă, când montez rapid salatele de la Eisberg, am eu controlul asupra ingredientelor și dressingului, în oraș e mai complicat. Mai ales când nu ești foarte atent, dar na, atât de tare m-a absorbit partenera mea de masă! 🙂
Am stat cam 2 ore, cu totul, la povești și la masă. Între timp, se golise și devenise mai suportabil, ca nivel de zgomot și de vecinătate, ca să zic așa. 🙂 Serviciul a fost rapid, civilizat, baia ok. Am cam căzut de pe masă (mese mici) și nu am avut unde să îmi așez pufoaica de iarnă, mi-a tot scăpat pe jos.
All in all, a fost o întâlnire agreabilă și am avut ocazia să studiez farfuriile oamenilor. Porțiile enorme (pentru gusturile românilor, ok), salatele erau la mare căutare, dar și peștele. M-a tentat și pe mine dorada, la un moment dat, dar restul ingredientelor îmi amintesc că nu mă atrăgeau în acel moment. În orice caz, mâncare bună, cu ingrediente de calitate.
În concluzie, dacă mai sunt prin zonă, poate mai vin. Nu pentru a lucra, e clar, e prea mult zgomot. E bine să ne rezumăm doar la masă în locul respectiv și la companii agreabile. 🙂
Proiectul Turul restaurantelor
Puteți urmări tot proiectul AICI – cele 10 episoade anterioare.
Sursa foto: arhiva personală
