Genetica și epigenetica – cât de mult ne influențează genele viața

Dragilor, azi vreau să vă povestesc despre un subiect care mie îmi e tare drag și care explică multe lucruri legate de starea noastră de sănătate. Mai mult, doboară câteva mituri. Genetica și epigenetica sau despre cât de mult ne impactează genetica viața. Și dincolo de ea ce există?

În sens general, genetica se referă la studiul genelor, ca unități/secvențe ale moleculei de ADN din cromozomi. Acestea conțin informații transmisibile ereditar și sunt responsabile de sinteza unor proteine specifice. Practic, genele determină mare parte din caracteristicile fizice și psihice ale corpului uman. Astfel, factorul genetic este foarte important în studierea particularităților creșterii și dezvoltării organismului uman. În secolul XX, genetica a cunoscut o dezvoltare fără precedent și un interes crescut din partea lumii medicale, astfel încât astăzi există specializare de genetică medicală, care are ca obiect identificarea (diagnosticarea), tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice, adică moștenite, dar și evaluarea riscului de transmitere a bolilor genetice în familie.

O noțiune relativ nouă, epigenetica este astăzi definită ca studiul mecanismelor care influențează expresia genelor. Cu alte cuvinte, factorul genetic determină caracteristicile fizice și psihice moștenite, dar există numeroși factori care pot influența (pozitiv sau negativ) manifestarea acestor caracteristici. La începutul anilor 2000, studiile referitoare la influența mediului asupra factorului genetic erau încă puține și existau multe presupuneri și necunoscute. În prezent există numeroase studii asupra modului în care stilul de viață (nutriție, comportament, stare psihică etc.) influențează și modifică mecanismele epigenetice. Astfel, a fost constatat faptul că dieta bogată în acizi grași saturați este responsabilă pentru activarea radicalilor liberi și a procesului de oxidare în organism, în timp ce dieta bogată în acizi grași polinesaturați și antioxidanți naturali (din fructe și legume) inhibă aceleași procese, prin afectarea expresiei genelor responsabile de acestea în organism. Studiile respective fac parte dintr-o serie de cercetări amănunțite referitoare la declanșarea diverselor tipuri de cancere, mai precis la ceea cauzele care determină mutațiile suferite de celulele tumorale la nivel genetic. Spre exemplu, riscul crescut de cancer colorectal a fost asociat cu aportul insuficient de acid folic în organism și afectarea subsecventă a genelor responsabile la această substanță. Expresia genelor care alcătuiesc ADN-ul uman este influențată, totodată, de polifenolii naturali din alimentație sau de aportul unor compuși chimici, cum ar fi seleniumul. Stilul de viață dezordonat, fumatul, consumul de alcool, elementele poluante din mediu (cum ar fi arsenicul) și stresul psihic sunt factori care influențează negativ expresia genelor.

Astăzi, este unanim acceptată ideea că stresul influențează ne negativ viața. Este demonstrat faptul că stresul social îndurat de o persoană în copilărie are posibile efecte asupra acesteia în viața adultă, determinând apariția tulburărilor psihice, inclusiv a depresiilor, prin afectarea expresiei genelor asociate serotoninei. Studiile clinice recente efectuate pe oameni sunt susținute de cele pe animale, care demonstrează că dezinteresul mamei și al grupului pentru anumiți pui determină nu doar un comportament deviant al acestora în viața adultă, ci și o dezvoltare cerebrală deficitară, care, la rândul ei, poate fi transmisă urmașilor acestora. Diverse alte modificări în expresia genelor, unele dintre ele permanente în viața adultă au fost asociate cu stresul, astfel că acesta din urmă este considerat ca unul dintre factorii declanșatori cei mai importanți ai modificărilor epigenetice din creier.

Deși la începutul cercetărilor privitoare la epigenetică se credea că modificările în expresia genelor nu sunt transmisibile, în prezent este studiată posibilitatea ca anumite efecte ale acestor modificări să fie transmise din generație în generație. Spre exemplu, obiceiul unor femele de șobolan de a-și îngriji excesiv puii este transmis acestora, care la rândul lor, cu o mare probabilitate, vor face același lucru cu propriile progenituri. Aceasta deoarece grija maternală declanșează răspunsul unei gene responsabile de serotonină, care reduce nivelul de stres la minim. Exemplul cel mai elocvent în ceea ce-i privește pe oameni este dezvoltarea toleranței la lactoză în viața adultă. Unii cercetători susțin că obiceiul de a bea lapte și a consuma produse lactate în societățile umane timpurii a influențat expresia genelor moștenite, astfel încât, în timp, prin selecție naturală, oamenii au dezvoltat această toleranță pentru toată viața.

Prin urmare, genetica și epigenetica ne spun așa: modul în care trăim, interacțiunile sociale, alimentația, dar și mediul în care ne desfășurăm activitatea pot influența expresia unor gene, în mod pozitiv, dar și negativ, ca factori declanșatori ai unor schimbări dincolo de determinismul genetic. Cu cât suntem mai conștienți, mai ales de efectul negativ al unor factori de tipul celor enumerați anterior, cu atât ne putem mai bine apăra de efectele nedorite ale acestora asupra bagajului nostru ereditar, cu atât mai mult putem influența în folosul nostru, pentru sănătate și stare de bine, expresia benefică a unor gene.

Spor la sănătate și la influențat genele, că se poate! 🙂

Și dacă aveți curiozitate, mai studiați și voi despre ce spun genetica și epigenetica. Vă las și 2 surse mai jos:

Soga T., Teo CH and Parhar I (2021), Genetic and Epigenetic Consequence of Early-Life Social Stress on Depression: Role of Serotonin-Associated Genes, Front. Genet. 11:601868. doi: 10.3389/fgene.2020.601868

Ashe A., Colot V., Oldroyd BP, 2021, How does epigenetics influence the course of evolution?, Phil. Trans. R. Soc. B 376: 2020111, https://doi.org/10.1098/rtsb.2020.0111