Ce frumoasă e toamna, doamnele mele! Simt că din septembrie până în noiembrie, am tot timpul din lume să dau drumul rochițelor de vară și papucilor din 2 barete subțiri, să le așez în locul lor din dulap și să îmbrățișez cu toată inima iarna cea lungă și nesfârșită care va veni. Adevarul e că nu îmi e suficientă 1 zi în care să calc pragul de la vara la toamnă. Să pășesc în septembrie cel capricios, după o vară petrecută în lumina soarelui, cu seri lungi și leneșe, cu tonuri aurii și cu plimbări de colo colo. Am nevoie de mai mult timp ca să pot simți nuanțele toamnei. Cred că pentru mine s-au inventat 3 luni de toamnă, care ne trec prin toate tonurile de culoare în natură, dar și în suflet și în corp. Mintea mea are nevoie să înțeleagă mai bine că vine recele, corpul meu să înceapă să simtă treptat și sufletul meu să integreze toată bucuria de peste vară, pe care să o știe acolo, când iarna cea lungă îl va pune la încercare.
N-am știut tot timpul să iubesc toamna, orbită fiind de vara cea strălucitoare ca o prințesă. Dar am învățat să o fac. Să mă bucur de ploaie, de vânt, de culorile copacilor, de haine călduroase și de ceaiuri calde.
Azi, asociez toamna cu un nou început. Pentru mine, toamna este începutul unui an nou, nu 1 ianuarie.
Toamna încep școlile, iar eu, care am petrecut mare parte din viața mea de femeie tânără în școală, simt bucurie de fiecare dată când sună primul clopoțel. Pentru că nu doar am studiat, dar am fost și profesoară, până la 25 de ani amintirile mele aveau legătură cu clopoțelul și copiii dornici de joacă și să învețe lucruri noi. După care, cu nostalgie, am luat o pauză de la școală până la 34 de ani, când prima mea fetiță a intrat la grădiniță. Iar de atunci, toamna e mereu pentru noi moment de bucurie. E o binecuvântare că ai noștri copii pot merge la școală și pot beneficia de educație, iar acest lucru mi-l spun mai ales în fiecare zi de toamnă, indiferent dacă plouă sau e soare.
Toamna mi-am cunoscut soțul. Toamna am făcut nunta. Toamna e ziua lui și a tatălui meu. Lucrurile cele mai frumoase și de durată au venit în viața mea toamna. Toamna am făcut cele mai frumoase călătorii și am mers în cele mai faine locuri, aniversând diferite momente. Cred că toamna e pentru mine veșnicia.
Toamna mă simt culoare. Se schimba și culorile hainelor mele și nuanțele părului meu de la vară la toamnă. Simt nevoia ca toamna să umblu mai ales la nuanțele părului, în tonuri naturale și totuși calde. Mă joc cu nuanțele de vopsea de păr, așa cum se joacă un pictor talentat cu vopselurile pentru pânzele lui. Părul meu a avut, de-a lungul timpului, toate nuanțele toamnei, inclusiv vopsea caramel de mai multe ori. Nuanțele părului meu s-au contopit cu toamna și hainele ei.
Simt că toamna vine mereu ca o răsplată în viața noastră. În coaching, femeile vin adesea obosite și uneori fără entuziasm, pentru că plouă și e greu, traficul e infernal și drumurile din ce în ce mai greu de parcurs. Și e normal să simtă așa, pentru că e chiar așa. Și se simte mai greu după 8 luni de muncă și vacanță, care uneori poate fi și ea obositoare.
Cum ar fi pentru noi să privim toamna ca acea răsplată primită după 8 luni de muncă și plantat semințe? Toamna mă simt cu adevărat la cules de roade. Încerc să nu îmi pun atât de multe lucruri de făcut, ca să mă pot bucura de cules. Să las loc și neașteptatului, neprevăzutului, să fac loc pentru ceva ce vrea să vină, dar care până acum nu putea, pentru că viața mea era foarte aglomerată. În ultimii ani, încerc cât pot să fac ce e mai important pentru mine și viața familiei mele până în iunie, ca apoi să ne bucurăm de vară și din septembrie să pot fi mai atentă la toamnă și să fiu deschisă la ce poate ea să îmi ofere.
Mereu invit femeile din comunitate să privească cerul de toamnă și copacii în parc toamna, să își ia timp de mers pe jos, de mirosit aerul de toamnă, de privit culorile care ne înconjoară. Niciun alt anotimp nu ne va oferi vreodată culori atât de frumoase, balsam pentru inimă. Adevărul e că nu putem schimba realitatea, dar ce putem face e să ne schimbăm modul cum ne raportăm la ea. Mereu vor fi obstacole, mereu va fi ceva care nu ne va prii neapărat sau ceva advers. Puterea noastră interioară însă și încrederea ne vor ajuta să încadrăm altfel tot ce pare advers și să mergem mai departe.
De ce ne plângem de ploaia binefăcătoare pentru pământ, că doar nu locuim în ploaie. Putem face și toamna tot felul de lucruri pentru noi și ai noștri: maratoane de filme, acasă sau la cinema, city break-uri în orașele frumoase ale Europei, reîncepe stagiunea, sigur mai sunt concerte, revine festivalul Enescu, încă mai poți face drumeții pe munte sau picnicuri la pădure, te poți plimba prin satul preferat aproape de unde locuiești, ca să simți mirosul de lemne arse, te poți plimba cu bicicleta prin parc sau poți merge la târguri de sezon. Iar acasă e vremea să pregătești căminul pentru o nouă perioadă de timp: redecorezi balconul sau terasa, cu pături moi și lumânări, poți face dulcețuri și pune murături, schimbi draperiile etc.
Dar, cel mai important, toamna te poți întoarce din nou, acasă, la sufletul și corpul tău.
Care e cel mai fain lucru pe care ți-l dorești tu, draga mea prietenă? Ce amâni de multă vreme? Poate a sosit ceasul să te ocupi de acest ceva.
Eu nu mai am planuri mărețe pentru această toamnă. Am avut vacanțele dorite cu ai mei, am sărbătorit în familie fiecare moment, am făcut retreat-urile dorite cu femeile care au simțit că au nevoie de mine și de cercul de femei. Simt că am parcurs un drum lung și important anul acesta pentru mine, care m-a dus mai aproape de versiunea mea cea mai bună, care poate servi femeile cu care lucrează la un nivel și mai înalt. De omenie, în primul rând, după care de profesionalism.
Toamna aceasta e dedicată mie și sufletului meu. Voi încheia și primul an din formarea de terapeut în Experențiere Somatică, dar încep și primul ca studentă la psihologie. Vreau să mă bucur de această experiență, așa cum nu am reușit să o fac prima oră, la prima facultate. Îmi fac acest dar și îl primesc cu toată inima.
Și tot toamna aceasta vom începe să ne întâlnim în cerc fizic de femei, abia aștept să vă anunț ce pun la cale. În afara Retreatului din 25-27 noiembrie, desigur. Acesta rămâne ultima ediție pe acest an, unde deja grupa e în completare. Cine mai dorește să vină? Ca să simțim împreună nuanțele toamnei.
Iubesc toamna! Pentru toate nuanțele și darurile ei! Pentru cine putem fi toamna și cine putem deveni!
℗ Acest articol a fost susținut de Loncolor, o companie cu tradiție pe piața românească a părului frumos, încă din 1992. Și care a ajutat milioane de femei să se simtă frumoase și încrezătoare în sine.
De atunci încoace, Loncolor a creat o comunitate de femei de toate vârstele, iubitoare de culoare și aspect frumos al părului. A inovat constant formule unice de culoare pentru vopsea de păr, cu ingrediente cu proprietăți benefice pentru ca părul nostru să beneficieze mereu de o colorare blândă și hrănitoare.
Mă bucur să știu că un brand românesc susține femeile noastre cu inspirație și frumusețe prin cele 7 colecții de vopsea de păr și cele 2 game complete de îngrijire, pe care le inovează continuu.
Un răspuns la “Nuanțele toamnei sau cum am ajuns sa îndrăgesc acest anotimp. Plus câteva vești. ”
Frumos