Rămâneți cu toate țiglele pe casă! E sănătate curată!

Mi-am dat seama de cât de abstracte sunt unele cuvinte pe care le folosesc. Unul dintre ele este ”echilibrul”. Îi dau zor cu viața echilibrată, cu mâncatul echilibrat și cu echilibrul, în general. E la fel de abstract ca și stilul de viață sănătos. În fapt, tot ce nu e definit cu liniuță, cât mai clar, nu poate fi urmărit. Știți, ca la obiective. Dacă nu sunt smart, tot degeaba. În demența zilelor pe care le trăim, echilibrul e ceva îndepărtat și fără înțeles concret. E calea în viața asta a noastră, pe pământ. Unii ajungem să o găsim, alții niciodată. Cam așa ajungem să pierdem ușor ușor țiglele de pe casă.

La o masă de lângă mine, o mamă cu bebele la sân, urlă la un tip, să stingă țigara electronică. Suntem într-o cafenea, nu într-un loc special pentru mame și copii. Pe un grup online, femei care au născut mai recent sau acum 10 ani, urlă unele la altele legat de alăptare. Sute de comentarii curg pline de ură pe acest subiect. Pe o străduță din centru, 2 cetățeni s-au dat jos din mașini și își strigă dreptatea cu ochii pe semnele de circulație și blocând toată zona.

Parcări, drepturi, frustrări și tot atâția nervi exprimați zilnic. Pentru ce, care e miza? Uneori mă întreb dacă nu cumva ne-am obișnuit așa. Plecăm de acasă, ne uităm în stânga și în dreapta și ne întrebăm: ”Ok, eu azi pe ce să mă mai enervez?”. Altminteri, le avem pe toate: noi știm cel mai bine cum să mâncăm sănătos (dar forma fizică ne dă de gol), noi știm cum se face mișcare (la fel, corpul țipă), analizele arată bine, iar faptul că avem relații din ce în ce mai puțin satisfăcătoare cu toată lumea nu ne pune pe gânduri. Ăilalți sunt de vină. Noi nu, noi suntem corecți, ăia niște boi, nu-i așa?

În toată povestea asta încropită din fragmente de pe ici colo, găsiți undeva echilibrul? Eu nu. Dacă întreb pe cineva în consiliere cum e, dacă o supără cineva, dacă e îngrijorată de ceva, se retrage repede. E ok, să lăsăm asta, zi cu mâncarea. Repede, că vine vara și merg în Turcia, la 5 stele ultra all inclusive și trebuie să arăt bine o săptămână! Zi o rețetă, fă ceva, am 20 de kilograme în plus, vreau să scap repede de ele, nu mă pune să aștept 1 an că nu am răbdare, am nuntă în 2 săptămâni, sunt nașă și trebuie să dau bine în poze.

Ca să zic așa, îmi odihnesc cazul! Echilibrul? …..

Oameni buni, sănătatea voastră înseamnă mai mult decât analize bune și ce vârâți în stomac! Păstrați-vă țiglele pe casă, că altele nu mai aveți! La astea nu e cu înlocuire de la magazin. Mereu va apărea ceva: un examen, o nuntă, un vecin care să vă supere, un coleg frustrat, 3 mame care le știu pe toate și alți șoferi mai nebuni decât voi (niciun șofer nu mai e sănătos când urcă în mașină, în orașul ăsta).

Dacă ne putem la bătaie toată muniția din casă pentru orice nimic, speranța noastră de viață va scădea simțițor. Stresul ne afectează calitatea vieții într-un mod pe care nu îl percepem direct. Dar boli importante abia așteaptă să își facă apariția.

Nu vă mai implicați în orice luptă, păstrați energia pentru lucrurile cu adevărat importante. Nu orice necunoscut merită să știe părerea voastră (pentru mamele de pe online). Regret să vă dezamăgesc, dar nici nu îi pasă ăluia de voi și de părerea voastră. Fiecare strigă pe oriunde, pentru că e nevorbit și neascultat. Vrea doar să se elibereze și să se audă. și eventual să se mai certe nițel, că nu și-a atins norma pentru ziua respectivă.

Așadar, care sunt ”luptele” cele mari din viața voastră? Gândiți-vă la ele și uitați de micile bătălii. Vă veți simți mai bine, mai eliberați, mai ușurați. Sănătatea mentală e greu de păstrat și, odată pierdută, greu de recuperat. Nu e ușor, suntem provocați din toate părțile.

Dar care e scopul nostru? Eu vreau să rămân întreagă la minte cât mai mult timp posibil, pentru mine, pentru copii și pentru nepoți. Să fiu activă cât mai mult timp, să nu depind de nimeni și să îi recunosc pe toți după nume și chip la 90 de ani. 🙂

Așa că treaba mea e echilibrul meu interior și al familiei mele, în primul rând. Să fie armonie pe axa body – mind – spirit, cum îmi place să zic. Evit să mă (mai) cert cu cineva, nu mă mai implic în orice nimic. Admit că mai mult nu pot uneori și că e posibil ca cel din fața mea să nu știe sau să nu poată nici el.

Mă gândesc des la cum vreau să trăiesc următorii ani și mă preocupă să fac bine altora, nu rău. La rău îi las pe alții, se pricep mai bine, au exersat prea mult…

Așadar, ușurel! Să rămânem cu țiglele pe casă, că vin vremuri grele. Ce a fost până acum a fost parfum!

SĂNĂTATE ȘI WELLBEING este rubrica mea unde scriu frecvent despre axa body – mind – spirit amintită mai sus.

Sursa foto: aici