Categorii
Blog Sănătate și wellbeing

Stresul și hormonii – tot ce trebuie să știți

Dragile mele, știți că din cele mai vechi timpuri, organismul uman este pregătit să reacționeze rapid în situații de stres, atunci când viața îi este pusă în pericol (animale de pradă sau alți agresori). Deși astăzi posibilitatea de a fi atacat și devorat de un animal de pradă este extrem de rară, aceasta nu înseamnă că situațiile generatoare de stres au dispărut. Din contră, stresul este generat astăzi de multitudinea responsabilităților și provocărilor zilnice, pe care organismul le percepe ca situații generatoare de stres. Este suficient să ne gândim la o situație de acest gen pentru a declanșa răspunsul la stres în corp, prin secreția unor hormoni. Stresul cronic apare atunci când nivelul de hormoni de stres crește în mod repetat și susținut. Stresul și hormonii – iată un subiect care merită investigat de către oameni de orice vârstă.

Pentru a înțelege cum reacționează organismul la stres, să ne imaginăm o situație pe care organismul o percepe ca amenințare: lătratul neașteptat al unui câine atunci când ne plimbăm liniștiți pe lângă o curte. Imediat, creierul nostru, mai precis hipotalamusul, „sună” alarma în organism printr-o serie de impulsuri nervoase și hormonale, care semnalează glandelor suprarenale să elibereze o multitudine de hormoni, printre care adrenalina și cortizolul. Adrenalina crește pulsul, tensiunea și consumul de energie, iar cortizolul, numit și hormonul stresului, crește nivelul de glucoză în sânge și al substanțelor necesare regenerării tisulare. Cortizolul este produs în mod obișnuit în organism, în concentrații care variază în timpul zilei, de obicei mai mari la trezire și mai mici spre finalul zilei, asigurând astfel un echilibru energetic în organism. În situațiile de stres, cortizolul afectează funcțiile ne-esențiale ale organismului, perturbând astfel sistemele imunitar, digestiv, reproductiv etc. Acest mecanism de răspuns al organismului la stres este alcătuit astfel încât atunci când situația potențial periculoasă dispare, nivelul hormonilor să revină la normal, iar organismul să-și reia funcțiile obișnuite. 

Însă, atunci când situațiile generatoare de stres sunt prezente continuu, reacția organismului rămâne prezentă. Acest lucru creează probleme pe termen lung, întrucât supraexpunerea organismului la cortizol și alți hormoni ai stresului poate da peste cap aproape toate procesele naturale ale acestuia, generând probleme de sănătate, cum ar fi: anxietatea, depresia, probleme digestive, migrene, tensiuni și dureri musculare, boli ale inimii, atac de cord, hipertensiune, atac cerebral, insomnii, creștere în greutate, probleme de concentrare și memorie. Acum stresul și hormonii nu vi se mai par subiecte așa de neglijat, nu-i așa?

Iată care sunt, pe scurt, cele mai importante efecte ale stresului prelungit asupra organismului:

  1. Asupra sistemului muscular. Așa cum am afirmat anterior, în situațiile de stres mușchii devin încordați, ei relaxându-se doar după depășirea situației periculoase. Stresul cronic afectează mușchii organismului, care pot fi într-o stare de continuă tensiune. Astfel, apar dureri musculare cronice, mai ales în zona umerilor, gâtului, capului și în zona lombară, cu extindere spre extremități.
  2. Asupra sistemului respirator. Situațiile stresante generează efecte ca „tăierea respirației” sau respirație accelerată. Pentru oamenii care nu prezintă probleme respiratorii, acest lucru poate fi controlat de organism, dar pentru ceilalți înseamnă o acutizare a problemelor deja prezente, cum ar fi astmul sau boala obstructivă pulmonară. Unele studii au demonstrat că stresul cronic poate declanșa crize de astm sau hiper-ventilație, care pot duce la atacuri de panică.
  3. Asupra sistemului cardiovascular. Stresul crește bătăile inimii și tensiunea arterială, adrenalina și cortizolul fiind hormonii responsabili. Stresul prelungit sau cronic contribuie la apariția și dezvoltarea unor probleme cardiace și circulatorii, cum ar fi: hipertensiunea, infarctul sau atacul cerebral. Totodată, stresul prelungit poate contribui la dezvoltarea unor procese inflamatorii la nivelul vaselor de sânge, în principal al arterelor coronariene. Riscul de a dezvolta o boală cardiacă asociată stresului poate fi diferit la femei, în funcție de pre sau post-menopauză. Nivelul de estrogen ajută vasele de sânge să răspundă mai bine în situațiile de stres, prin urmare, femeile aflate la menopauză sunt mai predispuse îmbolnăvirilor asociate stresului.
  4. Asupra sistemului endocrin. Stresul activează relația dintre hipotalamus, glanda pituitară și glandele suprarenale, care declanșează producerea hormonilor responsabili de reacția organismului. Cortizolul mobilizează glucoza și acizii grași din ficat pentru a disponibiliza energia necesară reacției organismului.  Hormonii produși în mod normal de organism, inclusiv cortizolul, au un rol important în funcționarea sistemului imunitar și în controlul proceselor inflamatorii din organism. Stresul cronic, care declanșează producere de hormoni în exces, produce un dezechilibru important în organism, care poate declanșa apariția dereglărilor metabolice (diabet, obezitate etc.), a oboselii cronice, a depresiei și a bolilor sistemului imunitar. Totodată, stresul permanent influențează mecanismele neuro-endocrine care duc la acumularea de grăsime viscerală – în zona abdominală și la rezistența la insulină. Grăsimea abdominală în exces contribuie la adâncirea stresului cronic.
  5. Asupra sistemului digestiv. Stresul perturbă relația dintre creier și sistemul digestiv, cu efecte precum: balonare, dureri sau disconfort abdominal. De asemenea, situațiile de stres prelungit afectează bacteriile care cresc în stomac și intestine și care pot influența starea de sănătate, inclusiv pe cea a creierului, cu efecte asupra capacității de memorie, concentrare și reacție emoțională a organismului. Aici puteți citi despre microbiomul intestinal.
  6. Asupra sistemului nervos. Producția de adrenalină și cortizol în timpul situațiilor stresante are efect direct asupra nervilor care sunt responsabili de funcționarea inimii, plămânilor și sistemului circulator, astfel cresc pulsul, frecvența respiratorie și se dilată vasele de sânge. Activarea cvasi-permanentă a acestor reacții în timpul stresului cronic afectează organismul pe termen lung.
  7. Asupra sistemului reproductiv. Sistemul reproductiv este influențat de sistemul nervos. Activarea răspunsului la stres la bărbați, declanșează producerea de testosteron, iar stresul prelungit afectează nivelul acestui hormon, cu efecte pe termen lung, ca: scăderea libidoului, disfuncții erectile, scăderea calității și mobilității spermatozoizilor și chiar impotență. Stresul cronic influențează ciclul menstrual la femei, care poate deveni neregulat și dureros, iar în unele cazuri chiar oprirea acestuia. Asemenea bărbaților, femeile pot experimenta scăderea apetitului sexual, dar și a posibilităților de reproducere. Stresul în exces influențează negativ planurile de a rămâne însărcinată, precum și sănătatea sarcinii și recuperarea după sarcină. Depresia apare mai frecvent din cauza stresului cronic afectând dezvoltarea fătului, precum și dezvoltarea ulterioară a copilului. Stresul poate afecta sindromul premenstrual, înrăutățindu-l. De asemenea, stresul înrăutățește simptomele menopauzei (bufeuri mai dese și mai acute).

Fiecare dintre noi reacționează diferit în fața situațiilor posibil periculoase, stresante. Printre factorii care influențează răspunsul la stres sunt predispoziția genetică și experiența de viață.

În mod natural, organismul uman produce hormonii responsabili depășirii cu bine a situațiilor care necesită mai multă atenție sau energie. Atunci când hormonii stresului sunt produși mai des și rămân în fluxul sanguin o perioadă mai mare de timp, organismul experimentează un dezechilibru hormonal. Stresul duce la creșterea altor hormoni, pe lângă cortizol: glucocorticoizi, hormon de creștere și prolactină. Când se întâmplă acest lucru, corpul utilizează mai multă energie pentru a se adapta la noile condiții. În prezența stresului, leptina (hormonul sațietății) scade și grelina (hormonul foamei) crește – ceea ce înseamnă o creștere a apetitului și a alimentelor consumate. 

Astăzi, când situațiile cu potențial stresant sunt parte din viața de zi cu zi, trebuie să învățăm să reacționăm astfel încât să limităm efectele nocive pentru organism. Managementul stresului include:

  • Dieta sănătoasă, exercițiile regulate și somnul;
  • Tehnici de relaxare, ca: yoga, tehnici de respirație, masaj sau meditație;
  • Exercițiile de recunoștință;
  • Alocarea de timp pentru hobby-uri;
  • Timp petrecut cu familia și prietenii;
  • Vizionare de spectacole și filme umoristice, amuzante;
  • Activități de voluntariat;
  • Ordonarea și prioritizarea activităților importante, concomitent cu excluderea celor neesențiale;
  • Apelarea la ajutorul de specialitate.

În același timp, trebuie evitate soluțiile nesănătoase și periculoase de eliberare de stres, cum ar fi: alcoolul, tutunul, drogurile sau mâncatul în exces.

Așadar stresul și hormonii cam așa sunt legați, pe scurt.

Ladies, vă îmbrățișez cu drag și dor și vă trimit gândurile mele pline de lumină!

Surse:

Mayo Clinic

APA

Hormone Health NETWORK

Winnie Palmer Hospital 

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/chronic-stress

Science Direct 

Science Direct

APA

NCBI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *